14.Lupta
Edward
-Haide! Aratami ce stii sa faci!-A tipat la mine in interiorul lui.
Asta mi-a facut sa explodeze mii de terminatii nervoase,dar multumesc lui Dumnezeu am putut sa ma controlez ca sa nu ma arunc asupra lui si sa intreb...
-Si Bella?
In mintea lui nu vroia sa imi raspunda dar cand am pronuntat numele ei i-a scapat o imagine a ei si a lui Emily.O dusese la Emily,bine,asta era sigur.Acum puteam sa omor potaia.
Am ingropat toata urma de umanitata si chipul meu s-a transformat in cel a unui adevarat vampir,ingrozitor,ca monstrul din cosmar.M-am napustit spre potaie,am sarit peste el si am ramas pe spatele lui,cu intentia sa termin rapid cu el cu o muscatura la gat.
Dar nu s-a lasat omorat atat de usor,a inceput sa sara in parti acuindu-si spatele,ca sa scape de anfitrionul care era pe spatele lui.M-am agatat puternic de coama lui si am tras de ea, ramanand cu suvita roscata in mana.Jacob a urlat de durere.
Am coborat de pe catel ca sa am o batalie de adevarat,m-am ghemuit aproape atingand pamantul si lupul a facut acelasi lucru,am inceput sa ne invartim in cercuri.Asta mi-a adus aminte de cand a trebuit sa o omor pe Victoria ca sa continui cu pariul lui Emmett,si dupa acel gand o mare durere a pus stapanire de mine.
Jacob a profitat ca m-am distras o minisecunda ca sa se arunce peste mine,si am terminat cu un lup enorm peste mine,vroiam sa ma ridic si sa ii scot enormii ochi dar avea labele dinainte pe umerii mei,cu dintii lui ascutiti la un centimetru de gatul meu.
Am inchis ochii astia,asta era sfarsitul meu.
-Bella,te iubesc- si cand am pronuntat ceea ce ar fi vrut sa fie ultimele cuvinte imaginea mea s-a reflectat in cap,o viziune atat de neteda incat am crezut ca am vazut-o in persoana.
Si imaginea ei mi-a dat putere sa continui sa lupt de existenta mea,am scos forta de unde nu era si cu un picior in stomacul potaiii mi l-am dat la o parte de pe mine,cainele incepuse sa urle de durere si aratandu-mi marii si ascutitii lui ,la care eu am raspuns cu un marait amenitator.
Fara sa ma gandesc de doua ori,m-am napustit asupra lui si am incercat sa ii zmulg cel putin un picior din spate.
Am reusit,dar nu a fost prea profund,in realitate nu vroiam sa il omor...sau cel putin nu intermenii de "a-i face inima sa inceteze sa mai bata" pur si simplu vroiam sa ii dau ceea ce merita.
La asta mi-a zmuls o mana,am urlat de durere,niciodata in viata mea nu am simtit atata durere in acelasi timp...era de nedescris,as fi putut sa ii citesc mintea dar eram ocupat cu alte lucruri.
Asta m-a suparat si m-am indreptat in spre a-i zmulge unul din scarboasele lui labe,deja se stie...ochi pentru ochii dinte pentru dinte...dar in momentul acela alt enorm lui cu blana neagra de culoarea carbonului a aparut din nimic.
Rahat....eu nu puteam cu doi in acelasi timp.Sigur.
Dar se pare ca nu asta era intentia lui,pentru ca atunci cand el a ajuns,Jacob s-a asezat ascultator pe cele doua labe din spate in felul in care un catelus isi asculta stapanul.
Si cand m-am concentrat am inteles tot.
-Jacob,oprestete chiar acum,nu imi pasa de scuzele tale, Oprestete!- a soptit lupul cu blana neagra,pe care l-am recunoscut ca fiind Sam.
Si cu multe murmurari din parte mintii lui Jacob,a acceptat.
-Si tu la fel Cullen,oprestete chiar acum.-Chiar m-a deranjat tonul lui de superioritate,dar acolo eu eram vampirul civilizat,si nu un vampir in plina vamatoare si am putut sa ma potolesc,dar murmurand din cand in cand.
-Asteptati- a gandit Sam ultima data.
Si a plecat in densul frunzis care se distingea in spatele meu.
Jacob si cu mine am ramas cu pofta de lupta,dar cu respect pentru Sam nu s-a intamplat nimic...sau bine ,el pentru respectul pentru Sam,eu pentru respectul pentru Carlisle,el percis nu m-ar lauda daca ar afla ca am omorat potaia urat mirositoare.
-Bine,acum explicati-mi ce s-a intamplat aici- a zis Sam,care venea in forma lui umana si imbracat.
-Sugatorul de sange nu stiu ce i-a facut Bellei,dar este distrusa si mai mult ca sigur este vina lui,in plus...este pe teritoriul nostru.-A zis Jacob cu un ton foarte suparat pe el insusi care ma enerva.
Dar comentariul lui m-a durut,faptul ca potaia si-a dat seama ca Bella nu era bine ma durea ...si mult.Asa ca cel mai bun lucru era sa tac.
DOar am marait drept raspuns.
-Ei bine....Nu mai aveti altceva de adaugat?- a zis Sam referindu-se ca eu nu imi dadeam versiunea asupra faptelor...lucru care m-a surprins, De cand erau cainii atat de diplomati? bine..nu chiar toti.
Am pastrat linistea,nu o sa adaug altceva.Sau da?
-Nu ii spuneti Bellei nimic din cele intamplate.-am soptit.
-Da..sigur...acum mai da si ordine nu?- a ras Jacob in interiorul lui.
-Si spune-mi ,de ce ar trebui sa facem asta?- a zis Sam privindu-ma in ochi.
Si asa m-am dat batut,orgoliului meu ii era indiferent,l-am privit cu ochi indurerati,lasand sa pluteasca in ei toata durerea pe care o simteam,agonia de a fi eu,un ingrozitor monstru care distrugea tot ce atingea...am lasat sa se vada suferinta mea interminabila.
Si peste asta am lasat sa se vada rugarea in ochii mei.
-Ok.Nici eu nici Jacob nu am deschis gura- a raspuns Sam pe care l-am emotionat.
-CE? s-a plans Jacob.
Nu mi-am dat seama cum s-a transformat Jacob din nou in "OM" din nou...imi pierdeam mitile.
-Ceea ce auzi,si atat iti trebuie sa nu ma asculti- a zis Sam suparat.Pe urma au plecat.
Si eu am ramas acolo,singur,ca un monstru care ramanea singur in pestera lui.Am vrut sa urlu de singuratate,de durere,de agonie....si toate astea pentru fata aia Isabella care era foarte comuna.
In ultimele zile mi-am dat seama de cat de mult o iubeam...de cat de mult imi placea...de felul in care tineam la ea si de tot ceea ce ea a facut pentru mine.O iubeam mai mult decat pe propria mea existenta.
Am decis sa ma duc sa o "spionez" din nou,ea o sa fie acasa la Emily,sotia lui Sam,daca nu ma insel,lucru care a inceput sa se cam intample.
Se inopta,cand in sfarsit am nimerit casa.M-am apropiat de fereastra si din fericire era un fel de camera de zi care parea aranjata precum o camera de oaspeti,cu pat si de toate,pe urma am vazut-o pe Bella trantita in pat,cu ochii inchisi dar nu era adormita,nu stiu ce facea in pat pentru ca ea nu are nevoie de somn.
Din cand in cand vorbea singura.
Si atunci am auzit-o gandind.
-Alta zi din nenorocita mea existenta.De ce?De ce a trebuit sa ma transforme? Eu vroiam sa fi murit daca eternitatea imi aranjase acest oribil viitor.
Bine ar fi sa pot sa ma duc la Volturi ca sa ma omoare,dar nu,nu pot pentru ca nu vreau ca el sa afle ca am murit din cauza lui,si ca ar rade gandidndu-se ca am facut-o din dragoste pentru el,lucru care este minciuna,IL URASC CU TOATE FORTELE MELE...- Si atunci am incetat sa mai ascult.
Am plecat din acel ingrozitor loc in care am gasit doar durere.Ea se gandea ca eu o sa rad de moartea ei,eu niciodata nu as face asa ceva..Si inainte sa ma afund in propria mea durere asa cum stiam ca o sa fac,m-am agatat de un lucru bun pe care ea l-a zis.
"Bine ar fi sa pot sa ma duc la Volturi ca sa ma omoare,dar nu,nu pot"
Cel putin asta insemna ca ea nu vroia sa se omoare..asta era bine.
Pe urma,da, am putut sa plec la luminis,luminisul nostru.Dar singur ca sa ma descarc prin urlete de durere.Bine ar fi fost sa las potaia Black sa termine cu mine....
Bella
Il urasc cu toate puterile mele...dar doar pentru ca il iubesc atat...-gandeam intinsa in patul pe care Emily foarte amabila l-a facut pentru mine in camera de zi.
Si in momentul ala am auzit un sunet ciudat,dar foarte incet,din departare am presupus.Era ca un urlet de durere sau ceva de genu,dar am presupus ca era imaginatia mea pentru ca tipatul trebuia sa fie la multi kilometrii distrnata.Si era imposibil ca un om sa dea asemenea strigate.Si daca nu era om,poate erau lupii,care omorau vreun sarac Vampir care musca pe aici...pentru un moment m-am speriat imi faceam griji pentru Jake...dar sigur ei castigasera..dar...Daca era vreun Cullen? M-am strambat in fata ideii.Nu,sigur ca nu,eu eram doar un rahat care ii impiedica pe ei,De ce s-ar fi deranjat sa vina pana aici daca nu sa ma caute pe mine? Sigur ca pentru asta era si "asta" era imposibil.
Am inchis ochii si am fost dispusa sa ma relaxez.De cand nu puteam sa dorm imi placea sa ma trantesc in pat si sa ma relaxez...treaza.
Uff de acum numai depinde de mine cand posteaza autoarea
o sa traduc si eu dar pana atunci (cred ca e o veste buna) o sa ma
apuc sa traduc celalalt fanfic scris de ea care se numete "AMANDOTE"
care din pacate nici el nu este terminat:( la el capitolele sunt putin mai lungi
aa si inainte sa ma apuc de tradus noul fic o sa fac un sondaj sa vad si parerea voastra:d Hai ca va las ca deja cred ca v-am aburit destul
Pacat ca nu este terminat ficul. Sper ca autoarea sa-l continue pentru ca e super!
RăspundețiȘtergere