duminică, 31 ianuarie 2010

Amandote

Cap 4.
Explicatii
Bella
10.Ce gen de relatie ai tu cu Jacob Black?- Edward imi datora o explicatie.
Aproape uitasem de chestia cu Jacob,Poate Edward il cunstea pe Jake din cauza vreunui prieten comun,baietii din La Push erau toti foarte buni,stop,Nu a zis Edward ca s-a mutat aici acum vreo doua zile?
Da.
Si mi-am adus aminte ca Jacob a locuit mereu aici,Nu?Mmmm...si cum dracu se cunosc?
Nu observasem ca Edward isi schimbase stralucirea din ochii cu o privire trista si indurerata.
-Jacob si cu mine-a inceput Edward-am fost cei mai buni prieteni din lume...acum vreo 12 ani,cand aveam 5 ani ne iubeam ca fratii,locuiam in Londra,dar el la 6 ania trebuit sa plece din cauza mortii mamei sale,si s-a dus sa locuiasca cu tatal lui,Billy Black,si a venit aici in La push,am tinut contactul prin intermediul mailului,eu ii ziceam tatalui meu ceea ce vroiam sa ii scriu si el ii scia,pentru ca eu nu stiam sa umblu pe calculator.Si bine,el facea acelasi lucru cu sora lui mai mare Rachel...chiar daca cativa ani dupa asta Rachel a plecat in Europa pentru o bursa la facultate.Si bine pana acolo eram foarte buni prieteni si el imi povestea ca erra o fata care ii placea mult si se numea Isabella,dar ca ii placea sa ii se zica Bella,zicea ca era ca un inger,atunci deja aveam 15 ani...-Oh! La 15 ani eu si cu Jacob ne-am intalnit pentru prima data,si la 16 am inceput sa iesim..dar nu a durat mai mult de 2 ani...si bine,eu ii ziceam sa o invite sa iasa,ca el era bun pentru orice fata si ca sigur ca Bella vroia sa iasa cu el.
Dupa vreo jumatate de an,el a inceput sa imi spuna ca a inceput sa se plictiseasca de fata aia,dar era foarte draguta,asa ca el se gandea sa iasa cu mai multe fete inafara de Isabella.M-a surprins atitudinea lui,el niciodata nu a fost asa de frivol,dar am lasat-o sa treaca,atunci i-am cerut o poza cu fata aia,eram curios sa o vad,dar la ceea ce nu m-am asteptat a fost ca atunci cand am vazut-o sa ma indragostesc de ea,era ca un inger,piele palida,ochii de ciocolata,par frumos pana la talie,ea era frumoasa si in poza era rosie in obrajii lejer,lucru care o facea inca si mai incantatoare.Cum nu stiam daca Jacob continua sa fie cu fata aia,am decis sa astept sa vad ce imi povestea,au trecut zilele si eu imi abtineam poftele de ai zice patru lucruri foarte dulci "noului" Jacob,in toate zilele imi povestea cu cate fete a fost si ca de fiecare data ii pasa si mai putin de Isabell,pana cand intr-o zi,dupa vreo cateva saptamani el mi-a zis ca i-a cerut timp,si ca se comporta urat cu el,si atunci m-am suparat rau pe Jacob,pentru ca mereu imi vorbea de fetele cu care era ca si cum ar fi vorbit de jucarii,era un nenorocit.
Dupa vreo cateva zile de la acel incident parintii mei au decis sa vina sa locuiasca in Forks,eu eram foarte emotionat si nerabdator sa o vad pe acea Isabella,pentru ca ma indragostisem de ea acum mult timp.Cand am ajuns aici l-am contactat pe Jaboc ca sa ii zic ce om rau era si cat de rau mi se parea ceea ce facea el,si el s-a suparat pe mine spunandu-mi ca nu eram un prieten bun,ca eu trebuia sa ma bucur pentru el,amandoi eram suparati asa ca am plecat sa ma plimb prin oras si la ceea ce nu ma asteptam era sa ma intalnesc cu o fata identica ca cea din fotografia pe care mi-a aratat-o Jacob,ea dormea pe o banca din parc,si din coincidenta se numea si Isabella,fata de care eram complet indragostit.- si-a finalizat povestea cu un suspin sonor si cu obrajii putin inrositi,Edward ma privea asteptand ceva,cu o stralucire in ochii lui incarcati de vreo emotie pe care nu am stiut cum sa o descifrez.
Eu eram toata rosie,era imposibil,Edward indragostit de mine? Inima mea batea cu 1000 de batai pe ora,nu puteam sa cred,Jacob mi-a pus coarnele mult timp inainte sa imi ceara timp? Erau prea multe informatii pentru o singura zi...
Ca sa ma asigur a trebuit sa fac o intrebare evidenta.
-Isabellllaa sunt e-eu?- am intrebat simtindu-ma tampita.
Edward si-a deviat privirea si a zis.
-D-Da.
Am ramas alba,Ce dracu trebuia sa fac eu acum? Sa ies cu el si sa fim toti fericiti si mancand potarnichi?Nu.Asta nu era o optiune.
-Edward...eu...nu stiu ce sa zic....-aM murmurat.
-Stai linistita Bella,Nu o sa iti pun cutitul la gat ca sa te hotarasti acum aici,nici macar nu ma cunosti,daca vrei puteam a incepe prin aa fi prieteni si mai inainte...o sa vedem Ce zici? Daca vrei pot sa iti prezint familia mea,sigur ca surori mele o sa-i placa de tine.-Mi-a zis Edward dulce.
Era foarte bland,nu puteam crede,Un inger Tocmai mi-a zis ca ma iubea!!!!Un inger cu parul de Aur,dar chiar si asa,era mult mai bine ceea ce imi spunea,puteam incepe prin a fi prieteni.
-Mi-ar placea sa o cunosc pe....cum ai zis ca o chema pe sora ta? Alice?-a intrebat.
-Da,se numeste Alice Cullen,ea si cu mine suntem gemeni,ti-am spus? Este foarte hiperactiva si dependenta de cumparaturi.Si cred ca deasemenea ti-ar place sa il cunosti pe Emmet,are 18 ani dar mental nu are decat 3-a ras Edward.
Rasul lui era muzica cereasca pentru urechile mele,asa ca am memorat-o ca pe cea mai de pret amintire a mea.
Chiar vroiam sa ii cunosc familia.
-Bella,Ce zici daca mergem la mine acasa?
-Nu stiu Edward,CE ora este?-am intrebat.
-8,NU este chiar foarte tarziu nu?-a intrebat Edward,parea iluzionat.
-Mmmm....ok.-Am raspuns.
M-a ghidata pana la stralucitorul lui Volvo si mi-a deschis portiera,in 15 minute am ajuns la el acasa datorita modului nebun de a conduce.
Casa lui,sau mai bine villa lui,era enorma,arata veche,dar adaptata la luxurile moderne,era o superbitate.
Edward,atat de cavaler ca deobicei a iesit repede din Volvi ca sa imi deschida usa,era un cavaler.
-Casa ta e superba-am soptit.
-Multumita,lui Esme,mama mea, o sa ii placa sa auda asta-a raspuns mandru.
-Unde este familia ta?-am intrebat.
-Nu sunt foarte sigur poate snt inauntru.-am auzit vocea lui mai aproape decat imi puteam imagina,se pare ca era foarte silentios.
Am tresarit.
-Umm,imi pare rau,nu vroiam sa te sperii-a soptit cu parere de rau.
-N-Nu este nimic.-am raspuns rusinata.
-Haide intra-a zis facand un gest cu mana ca sa intru.In momentul ala a inceput sa imi fie frica,am inceput sa ma gandesc ca l-am cunoscut pe Edward acum o zi,am inceput sa ma gandesc ca poate Edward ma ducea de na....
Dar Edward il cunostea si pe Jake si pentru asta..nu trebuia sa fiu atat de nervoasa nu?
Daca in vreun moment m-am gandit ca vila Cullen era fabuloasa pe dinafara...pe dinauntru era pperfecta.
Era un gen de casa de vis,era primitoare si luxoasa,transmitea caldura,era pur si simplu GENIALA.
Exact dupa ce am intrat ceva s-a napustit asupra mea,m-am sprijinit de Edward ca si cum viata mea s-ar opri la el.
Am inceput sa aud zumzaituri .
-Alice,o sa o sperii-a zis Edward intre zambete.
-Ay!Edward,tu esti mereu asa de dramatic,Bella si cu mine o sa fim bune prietene.-a zis o voce muzicala,A lui Alice,am presupus.
M-am intors ca sa ii vad pe toti Cullenii.
Toti erau frumosi,Alice,era o fata micuta si cu curbe fine era ceea care se aruncase pe mine,parea o zana,dar ceva in interiorul meu imi zicea sa nu ma las condusa de aparente,Petntru ca Alice ar putea ajunge a fi periculoasa.
Am ras in interiorul meu,ZAna nu masura mai mult de 1,50 m ,ce imi putea face?
MI-am intors privirea ca sa ii examinez pe toti ceilalti Culleniu,pana cand Edward m-a scos din gandirile mele.
-Bella,asta este Emmet-a zis Edward pe un ton politicos.


P.S. Autoarea tocmai a postat capitolul 9 din amandote:D deci numai sunt 8 sunt 9

miercuri, 27 ianuarie 2010

sorry!sorry!

Vreau sa imi cer scuze(sper ca o sa fiu si iertata) pentru ca nu o sa mai pot sa traduc si nu o sa mai postez aproximativ vreo 5-6 zile pentru ca imi iau zboru pe la tzara pentru ca nu mi-am vazut de mult bunicii etc.:D:D:D

marți, 26 ianuarie 2010

Amandote

Cap 3.
10 intrebari pentru Bella si 10 pentru Edward.
Bella
M-a dus la o pajiste,superba,o pajiste frumoasa care parea o bucatica de rai.
Din portbgajul masinii a scos niste paturi si un cos,am presupus ca era un picnic,dar imi era indiferent,atata timp cat eram cu el.
-Facem picnic?-l-am intrebat entuziasmata.
-Nu ai pofta?- a zis trist
-Nu, vreau sa zic, Da!! Doar intrebam - am replicat repede.
A zambit.
Bataile inimii mele s-au accelerat.
-Vrei sa te ajut?- am intrebat,cosul parea sa cantareasca destul.
-Nu e Ok- mi-a raspuns, Am mai mentionat ca Edward este un total cavaler?
-Edward,pajistea este superba.- am comentat.
A zambit si a zis:
-Stiu, de aceea te-am adus.
Am zambit.
Edward a pus paturile pe pamant si mi-a facut semn sa ma asez lanaga el, semn la care eu am raspuns cu placere.
-Bella, am adus mancare daca iti este foame,De acord?- a zis.
-OH..Multumesc mult Edward,nu trebuia sa te derajezi - i-am raspuns inrosita.
-Stai linistita - Parca de cunosteam de toata viata,cred ca o sa fim foarte buni prieteni.
-Bine,Edward, de ce nu imi povestesti ceva despre tine? - l-am intrebat.
-Mmm.....mai bine...., ce zici daca am juca jocul acela cu 20 de intrebari?- a zis el.
-Mmm...20 de intrebari? -am repetat,nu stiam despre ce joc era vorba.
-Da,e simplu,tu imi pui mie o intrebare si eu tie alta,asa pana la 20 ,si in plus o sa ne cunostem mai bine amndoi, nU crezi? - a intrebat entuziasmat.
Era o idee buna,dar 20 de intrebari mi se pareau prea multe...
-Ok,dar, ce zici daca lasam intrebarile la 10? - am zis ca o contraoferta.
-Ok,de acord,tu conduci.- a zambit lasand la vedere stralucitorii lui dinti albi,apropo,am uitat sa mentionez cat de frumos era Edward la lumina soarelui,si parul lui...parul lui era de aur.....la fel ca ochii lui.
-Sa incepem- a zis Edward.
A inceput el,acum el ma intreba despre 10 lucruri pe mine si eu trebuia sa raspund,era un joc simplu.
1.Culoare preferata- depinde de zi- am raspuns.
-OK,pai...culoare preferata azi- a intrebat.
-Edward,cu asta sunt deja doua intrebari-am zis ca sa il irit putin.
Edward a marait.
-Bine,sa trecem la urmatoarea intrebare.-a raspuns iritat.
2.Numele tau complet-Isabella Marie Swan.-am raspuns automat.
A zambit.
3.Animal favorit.- cainele.
4.Cati iubiti ai avut-dintr-odata s-a incordat la aceasta intrebare.
Liniste.
Eu.....da....unu-am raspuns inrosita,Jacob a fost singurul iubit pe care l-am avut pana acum.
5.Iti place cineva in Forks?
S-a incordat din nou.
Am ramas blocata,nu stiam cand conversatia ajunse in punctul ala,si nici nu stiam ce sa raspund,trebuia sa ii zic ca da? El imi placea...dar....
-D-Da - am raspuns referindu-ma la el,desigur.
A avut o reactie ciudata, de,Durere? Nu sigur ca sunt halucinatiile tale Bella,mi-am zis mie insami.
6.Persoana respectiva stie ca iti place de ea?
-Nu-am raspuns aproape in aceiasi clipa.
7.Intre persoana respectiva si tine este o relatie stransa?
-Nu.
Tensiunea se putea simti in aer.
8.Ti-ar place sa te mai vezi cu mine?
-Da- cand am raspuns,am rosit.
A zambit,asta era bine.
9.Cum se numeste fostul tau iubit?
MI-am muscat buza..nu stiam daca trebuia sa raspund la intrebarea aia,se presupunea ca era privat, nu?.
-Stai linistita,nu raspunde daca nu vrei.- s-a oferit,mereu atat de util si cavaler.
-Jacob,se numeste Jacob Black-am raspuns.
S-a incordat.
-Cand ne-am cunoscut,cand mi-ai zis ca te duci la La Push,te duceai sa il vezi pe el?- era foarte incordat.
-D-Da,va cunoasteti?-am intrebat,poate Edward si Jacob erau prieteni.
-Ceva de genu.-a raspuns.
-Ce inseamna, ceva de genu?-am repetat.
-O sa o stii cand o sa iti vina randul sa pui intrebarile.-a zambit.
10.Inca mai simtit ceva pentru Jacob Black?- investiga,incordat.
Mmm...simteam eu ceva pentru Jake? In ultima vreme era foarte amabil si toate astea da...aparentele inseala.
Am intarziat sa raspund.
-Nu- la dracu,nu a crezut,acum gandea ca imi placea fostul meu iubit,- Bine e randul tau sa pui intrebarile,haide Bella.
Mmmm..acum aveam libertate totala sa il intreb pe Edward tot ceea ce eu vroiam...mmm....imi placea idea,dar deasemenea ma ingrozea pentru ca puteam sa aflu lucruri care eram sigura ca nu vroiam sa le aud.
1.Cate iubite serioase si cate de o noapte ai avut?-am intrebat putin incordata.
-Niciuna,niciuna serioasa si niciunda de o noapte.- a raspuns privindu-ma in ochi.
Nu puteam sa neg totala lui sinceritate,pentru ca toate cuvintele erau dependente de ea.Dar inca si asa ma surprindea,Edward era foarte atragator si asta pentru unele femei era mai mult decat suficient,m-am certat in interiorul meu pentru ca gandeam asa despre Edward.
2.Numele tau complet- regretam pentru ca nu incepusem cu intrebarea aia,pentru ca a sunat foarte indraznet sa incep cu cealalta...
-Edward Anthony Masen Cullen-a raspuns,mandru.
3.Melodie favorita- ma intrigau gusturile sale muzicale,chiar daca sigur,cum era un baiat frumosi si cu bani(supozitia am facut-o cand am vazut camasa si pantalonii lui de firma) ii placeau formatiile care doar fac zgomot si mai mult zgomot cu tobele,am suspinat,aproape nimanui nu le placeau clasicii,ca mie.
-Claro de lunaa,a lui Debussy-a raspuns din surprindere pentru mine.
Am ramas putin intre nori,era posibil sa avem aceleasi gusturi in muzica?
-Si care este melodia ta favorita Bella?-a intrebat.
Vroiam sa ii raspund cand mi-am adus aminte ca randul lui a trecut si i-am zis:
-Imi pare rau Edward,randul tau deja a trecut- am zis zambind malefic.
A ras.
4.Cati ani ai?
-17.
Bine avea varsta mea,poate era cu mine la liceu.
5.Cum de nu te-am vazut inainte la liceu?
-Pentru ca m-am mutat acum cateva zile aici cu parinti mei si cu fratii mei si inca nu au terminat toate actele,dar presupun ca maine o sa pot sa merg la liceu,bine ar fi sa fiu cu tine, nu Bella?
-Sigur.
6.Iti place cineva din Forks?- aproape m-am inecat cand am intrebat,eram proasta.
-Da- a zis privindu-ma intens,ochii lui pareau sa zica ceva foarte clar ,dar,eu nu reuseam sa inteleg.
In momentul ala lumea mea s-a prabusit,lui ii placea de cineva..care logic ca nu eram eu...
Eram o naiva,Cum dracu imi puteam permite sa ma gandesc ca aveam vreo posibilitate cu Edward? El era ceva de genu la un Dumnezeu Elenistic si eu....eu nu eram decat o fata comuna .
Niste lacrimi amenintau revarsarea din ochii mei,dar nu as permite,mi-am faramitat inima si le-am inghitit,o sa plang de voie cand o sa ajung acasa.
A tebuit sa schimb imediat subiectul,nu puteam suporta sa imi vorbeasca de ea.
Era incredibil sa vad cum in doar cateva zile m-am indragostit de Edward.
7.Unde locuiai inainte sa vii in Forks?
S-a surprins putin la schimbarea conversaiei,dar nu eram dispusa sa imi spuna ceva mai mult despre cine ii placea.\
-In Alaska.
8.Iti plac locurile friguroase si ploioase?- am intrebat intrigata,mai intai Alaska,pe urma Forks,fara indoiala,ii placea ploaia.
-Da,ploaia si norii.- s-a limitat in a-mi raspunde.
9.Cum se numesc parintii si fratii tai?
-Parintii mei sunt Carlisle si Esme Cullen,tatal meu,Carlisle este doctor si fratii mei sunt Alice Cullen,o zana inebunita de cumparaturi,sora mea mai mica,chiar daca doar cu 5 minute,si Emmett Cullen,este doar cu un an mai mare decat mine,are 18 ani dar pare de 25,e numai muschi.
Vroiam sa il intreb daca credea ca fratii lui o sa ma placa atunci cand mi-am adus aminte un lucru...
10.Ce gen de relatie ai tu cu Jacob Black?- Edward imi datora o explicatie.

duminică, 24 ianuarie 2010

Amandote

2.Cred ca...te iubesc
Bella
-Jake....eu..-am inceput,nu vroiam ca asta sa se lungeasca mai mult decat este necesar.
-Bella,Bella, stai linistita,nu te consuma- mi-a zis dintr-odata foarte calm si bland,atat de dulce.
-Jake,pe bune imi pare rau,dar...
-..Nu putem sa continuam asa- a completat fraza Jacob- inteleg Bella,m-am gandit la asta,si ai dreptate.
-DEci,numai suntem iubiti? -am intrebat,Jacob niciodata nu se lasa batut atat de usor.
-Sigur,dar amici da,nu?-vroiam sa ii zic ca nu,cand din nefericire a venit langa mine amabil si cu bunatate,si am decis sa ii dau o a doua sansa ca prieten.
-Sigur-am zis zambind.
-Super Bella,esti cea mai buna-a zis facandu-ma sa rosesc.
-N-nu ai p-pentru ce- am soptit.
-Bine deci vrei sa mergem sa vedem un film- a zis amabil.
Jake ma cam enerva,el nu era niciodata atat de dulce si bun cu mine,punea el ceva la cale....sau poate,Bella,esti paranoica.....mi-am zis in interiorul meu.
-Mmmm....Jake,sunt obosita, iti convine daca iesim mai bine in alta zi?- am raspuns facandu-ma ca casc.
-Sigur Bella,pentru tine orice.- a raspuns fara sa ii piara zambetul.
Incepeam sa cred in Jake,sau poate...putea sa fie un prieten foarte drag mie.Cine stie? Toata lumea poate sa se schimbe.
Pana la urma nu am ajuns tarziu acasa,era ora 19:45 asa ca pentru ca ma distrage am inceput sa fac cina pentru Charlie,tatal meu.
Cum nu era foarte tarziu am intarziat mai mult ca de obicei ca sa o pregatesc,in afara ca am optat pentru o cina la care prepararea dureaza mai mult ca de obicei.Am facut curcan la cuptor,o reteta care internetul spune ca este grea si iti lua mai mult sa o pregatesti.
La sfarsit am intarziat mai mult decat era prezis si a trebuit sa cinam la 23:45,dar cina mi-a iesit foarte buna,sau bine,poate fi si pentru ca imi era destul de foame.
In timp ce ma spalam pe dinti si faceam un dus,pentru ca nu aveam chef de o baie lunga,ma gandeam la ingerul cu parul de aur pe care l-am vazut in parc,Edward.
Parea simpatic,chiar daca o persoana nu este mereu ceea ce pare,deasemenea era frumos,si foarte cavaler.Bella,opreste-te!!Ma certam singura,nu era bine ca eu sa ma gandesc atat de mult la Edward,il vazusem doar cateva minute si ....eu...el...asta....cred ca....imi.....place??
O fi posibil sa te indragostesti in atat de putin timp?Ma indoiesc.
Bella,Bella,mereu cu paranoia ta mentala mi-am zis mie insami.
Ultimul lucru pe care mi-l amintesc din noaptea aceea este ca am adormit gandindu-ma la fructul meu interzis,Edward al meu.
Urmatoarea zi cand m-am trezit aveam un mesaj pe mobil(sms) care spunea:
"Imi pare rau daca te-am trezit,Bella.
Dar vroiam sa iti zic ca vreau sa te vad.Daca vrei,sigur.
Azi in acelasi loc ca ieri la 17:00
Poate nu iti aduci aminte sunt Edward."
Inima mea ducea o lupta crunta impotriva cutiei mele toracice ca sa iasa din corp,obrajii mei erau de un rosu intens si ,doar pentru un sms!!!
Am verificat mental agenda mea,amintindu-mi daca azi aveam ceva important de facut si am zambit fericita cand am vazut ca nu aveam nimic care nu se putea rezolva cu "sunt bolnava" sau "imi pare rau,probleme familiale".
Am coborat sa iau micul dejun,mi-am facut un suc de portocale cu paine prajita cu unt,cand am terminat m-am gandit sa fac un dus,dar pe urma m-am gandit ca era mai bine sa fac dus inainte sa ies ca sa il vad pe Edward,in momentul ala am rosit.M-am apucat sa fac putina curatenie,asa timpul trece mai repede,dupa daca terminam inainte de ora de masa,imi faceam temele pentru ca ieri fusese sambata si azi era duminica si inca nu le terminasem.
Am inceput din bucatarie,am continuat cu salonul,camera mea,a lui Charlie si in final baia,a fost obositor dar am reusit sa imi ating obiectivl,era deja ora 14:05 cand m-am dus la bucatarie ca sa pregatesc niste sandvisuri pentru mine pentru ca Charlie iesise la pescuit cu Billy,tatal lui Jacob,ex-ul meu.
Mi-am facut doua sandvisuri,unul cu sunca york si altul cu muschi,ca sa treaca timpul am mancat foarte incet,mestecand prea mult fiecare dumicat,linistita pe urma am spalat farfuria si vasul.
Genial! Era deja ora 14:45
Am incercat sa imi fac o siesta si pentru surpriza mea,a functionat,eram obosita dupa ce facusem curatenie in toata casa.
M-am trezit la 16:00 exact la timp,am gandit eu.Am facut un dus mai lent ca de obicei,m-am imbracat cu niste jeansi scurti,o camasa de lycra bleo si m-am machiat discret,eu eram impotriva kilogramelor de machiaj pe care il foloseau toate supermodelele si celelalte,dar un machiaj discret nu facea rau nimanui,si cu atat mai putin daca esti mai alba ca varul,adevarat? Parul meu era un caz pierdut asa ca l-am prins in coada.Mi-am luat geanta si mi-am pus in ea lucrurile,telefonul mobil si cheile de la casa.
Am iesit din casa mea la 16:45 si am ajuns in parc la 16:55,Edward deja ma astepta,Ce punctual era baiatul asta! am gandit eu.
Era superb,cu niste jeansi albastri inchisi si o camasa deschisa,de bumbac fin prin care se puteau aprecia la perfectiune muschii lui bine definiti ai pieptului si ai bratelor.
Si pentru rusinea mea,am rosit.
-Buna-am soptit.
-Buna,Bella-parea ca se gandea daca sa imi spuna ceva sau nu-...arati foarte bine in camasa aia.-A zis cu obrajii roz.
Fata mea a prins un rosu intens in acelasi moment cand fraza a iesit de pe buzele lui.
-Mu-Multumesc,s-si tie iti sta bi-bi-bine cu pantalonii aia-am soptit.
Drept raspuns la balbaiala mea a inceput sa rada,rasul lui era ca muzica dumnezeiasca,Dumnezeu trebuia sa fie mai atent,pentru ca a lasat sa fuga cel mai bun dintre ingerii lui.
-Vrei sa ne plimbam?-a intrebat.
-Sigur,POt sa stiu unde o sa mergem?
-Intr-un loc in care imi place sa merg cand am nevoie sa gandesc sau sa fiu singur,e ceva de genu ca ascunzatoarea me privata-a raspuns.
-Oh,Edward,dar daca este ascunzatoarea ta PRIVATA-am accentuat ultimul cuvan ca sa inteleaga mai bine-nu cred ca ar trebui sa i-o arati unei necunoscute-i-am zis.
-Oh,sigur...Bella,daca nu vrei nu trebuie sa mergi,de ce sa imi dai explicatii tampite-a zis intristat.
-Nu,Edwrd,eu doar ziceam ca nu ar trebui sa ii arati unei necunoscute lucruri private,nu crezi?- i-am zis,nu era bine ca un inger sa fie trist din cauza mea.
-Dar,eu vreau sa te duc.e bine nu?- a insistat.
-De acord-am cedat,intr-un fel eram curioasa.
M-a dus pana la parcarea parcului,acolo intre altele iesea in evidenta un Volvo argintiu,care am presupus ca este al vreunui baietel a lui tata care se credea play-bloy si nici macar nu era frumos.
Mi-a parut rau pentru toate gandurile mele cand Edward m-a dus pana la Volvo si mi-a deschis usa copilotului,Am mai spus ca Edward este un caavaler?
Am intrat cu placere,dar in momentul ala o fraza mi-a trecut prin minte ca o stea fugitiva,"niciodata sa nu te urci in masina cu un necunoscut" , fraza aia mereu mi-o spunea mama mea in primele zile in care m-a lasat sa ma duc si sa ma intorc singura de la scoala.
M-am crispat,Edward nu parea genul ala de baiat.
-Esti bine?Nu arati prea bine-a zis bland Edward,puteam spune de asemenea ca era ingrijorat,asa ca daca el era capabil sa fie ingrijorat pentru o necunoscuta asta insemna ca era o persoana buna.
Credeam cu adevart ca eram indragostita de Edward.

vineri, 22 ianuarie 2010

Amandote

1.Incercand sa iti spun Adio.
BElla.
De cateva saptamani Jacob mi-a cerut timp pentru a se gandi daca volara ceva sau nu relatia cu mine.
Eu am acceptat,la inceput gandindu-ma ca era o gluma si ca vroia sa imi zica asta doar pentru ca pe urma sa imi spuna cat de mult ma iubea,dar cand au trecut zilele...Asta era deja putin diferit...
Eram in agonie...dar dupa atata timp depaseam situatia.
Era orarul meu.
Singurul lucru pe care il stiam de el era ca chiar daca pierduse timpul,el inca se credea iubitul meu,adica,nu ma lasa sa ies cualti baieti si ma mustra si arata un pic mai bine ca in zilele in care ieseam in grup cu prietene si era si vreun baiat.
Jacob si cu mine eram iubiti dar doar in cuvinte,pentru ca la fapte nu....
Nu vorbea cu mine,nu ma privea,nimic,nici macar nu eram prieteni, si se credea iubitul meu??? Te rog!! ...asa ca am decis cu multa durere sa il parasesc,pentru ca viata mea nu putea sa continue asa,am fost in camera mea plangand fara sa fiu consolata timp de cateva ore...pana cand m-am decis si l-am sunat ca nu puteam sa continuam asa.
-Jacob-am zis cu voce ragusita.
-CE?- mi-a zis cu voce rece.
-Eu si cu tine ce suntem?- era mai bine ca el sa isi dea singur seama de greseala si asa poate...era putin mai usor nu??
-Iubiti- a zis cu vocea dintr-odata blanda.
-Pai,incepand de acum ,nu- am decis sa ii spun repede,asa ar fi mai bine,asa as fi derivat planul meu inainte ca el sa isi dea seama.
-CE???!!!- a exclamat furios.
-Ceea ce auzi Jake,iubitii se iubesc,isi vorbesc,se privesc...i-am raspuns repede melodic,eram satula sa nu ma lase sa am o viata linistita si peste toate sa se creada iubitul meu.Si asta fiind putin el devenise intr-un afemeiat,un total Play-boy.
-Cum nu Bella?-a zis putin mai calm.-Oare nu ma iubesti?
-Nu,Jake,problema nu este ca eu nu te iubesc ,problema este ca tu nu ma iubesti,nu imi vorbesti,nu ma privesti,te incurci cu toate fetele din liceu in fata mea,nu ma lasi sa am intalniri...vrei sa continui?- i-am dat eu drumul.
-Uite Bella,tu o sa faci ceea ce eu o sa iti zic sa faci Inteles? Si daca eu si cu tine suntem iubiti ,eu ma incurc cu cine eu vreau si tu nu poti sa iesi cu nimeni care sa nu fiu eu ,E clar?- a zis cu o voce autoritara,ca cea a uni dictator.
-Jake,nu.- m-am saturat de jocurile tale,nu sunt papusa ta,sunt o persoana,am sentimente,clar? Si daca vrei sa incerci ceva ciudat iti aduc aminte un lucru TATAL MEU ESTE SEFUL POLITIEI SWAN.
-Bella,iti spun,nu,iti ordon sa vii chiar acum la La Push ca sa rezolvam asta.- a exclamat furios Jacob.
-Ok,la ce ora Jake?- i-am zis,Jacob era foarte crud cu mine,dar el niciodata nu o sa ii faca unei doamne ceva irespectos,adevarat?
-Mmm...sa vedem....este ora patru....,la patru jumate ma intalnesc cu Melanie...mmm....,la cinci cu Tanya...mmm....,la cinci si jumatate cu Lauren...oh..,la sase cu Jessica...woow,si la sase jumate cu Lorena...-isi soptea pentru el ,uitand ca eu am un foarte bun simt al auzului.Se intalnea cu cinci fete in mai putin de trei ore? Pe "asta" il aveam eu drept iubit?
Cuvintele lui nu trebuiau sa ma raneasca,se presupunea ca eu stiam asta...dar si asa m-au ranit.
-Poti sa vii la sapte,Ce zici?- mi-a zis dintr-odata.
-Din partea mea e perfect- sa te bucuri de apritivul tau,Melanie,si o sa imi povestesti cum a fost felul principal,al doilea si desertul nu? Si bine, cele doua suplimente.- am tipat si i-am inchis fara sa ii dau timp sa reactioneze.
Am iesit sa ma asez pe banca care era la coltul parcului,era la umbra,toata lumea spunea ca acolo se asezau drogatii.Eu ma asezama acolo pentru ca lumii ii era frica de drogati,niciodata nu se apropiau si ma lasau singura,ca sa pot sa gandesc clar.
Aproape mereu ma duceam acolo de la 4 la 5 dupa-amiaza.
M-am trezit din cauza unei voci care spunea:
-Domnisoara,nu puteti sa ramaneti adormita aici,ati putea sa raciti- a zis o voce melodioasa de inger.
Atunci mi-am dat seama ca adormisem.
-Mmmm....imi pare rau- am zis fara sa deschid ochii.
-Haide sa mergem,va duc acasa daca vreti,se intuneca- a zis din nou vocea melodioasa.
Cand am deschis ochii mi-am dat seama ca murisem,pentru ca langa mine aveam un inger cu par de aur langa mine.
-Oh- a fost singururl lucru pe care am putut sa il rostesc.
-IMi pare rau ca am adormit,vroiati sa va asezati?- am intrebat eu timid.
-Nu,deloc,pur si simplu am grija de fetele frumoase care sunt in pericol de a fi atacate de ursii parcului- a zis amuzant.
Am ras,era prima data cand radeam cu adevarat,din inima.
-Cine esti?- l-am intrebat.
-Ma numesc Edward,Edward Cullen.- a zis zambind intr-un mod care imi facea inima sa iasa din cavitate- si tu?
-Eu sunt Isabella,Isabella Swan,dar te rog,spune-mi Bella.- I-am zis putin blocata.
-Frumos nume,la fel ca stapana lui- m-a complimentat.
Si cum nu,am rosit in toate tonurile de rosu posibile.
-Vrei sa ne intalnim intr-o zi ca sa ne cunoastem? Imi placi Bella,si in plus pari o persoana buna.- a zis putin rosu.
-sI-Sigur -m-am balbait eu.
-Daca nu vrei poti sa imi spui- a zis rusinat.
-Nu,sigur ca vreau-am zis,de data asta eram mult mai sigura pe mine.
-Da-mi numarul tau- am zis eu deja mai calma desi cu inca putin culoare in obrajii mei.
-OK,noteaza,6xx-xxx-xxx,Si al tau?-Mi-a zis vizibil mai fericit.
-Noteaza,6xx-xxx-xxx.- nu imi pasa ca erau un total necunoscut,imi placea compania lui si in plus era un inger.
-Apropo Bella,Ce faceai aici atat de tarziu?- a intrebat.
Rahat,am uitat ca stabilisem sa ma intalnesc cu Jake,clar ca o sa ma omoare.
-Atat de tarziu? Dar este ora cinci nu?- sigur,dormisem cam mult,o ora.Nu?
- Da, era ora patru acum doua ore si jumatate,Bella,este ora 18:30,Tu pe ce lume traiesti?- a raspuns amuzant.
Rahat,era deja ora 18:30? era foarte tarziu,aveam exact timpul sa ajung la La Push,Cu Jake.
-La dracu,Imi pare rau Edward,trebuie sa plec,suna-ma mai tarziu daca vrei bine?- am intrebat plina de sperante.
-Sigur,Pot sa te intreb unde te duci?- a zis dulce
-La La Push- cand am mentionat numele s-a tensionat- am stabilit sa ma intalnesc cu un prieten...-am soptit.Nu vroiam ca Edward sa se gandeasca ca eu ieseam cu Jacob.
-Ah...ok...- A soptit Edward,vizibil intristat.
-O sa ma suni mai tarziu?- am insistat ca sa ii vad frumosul lui zambet.
-Sigur- mi-a zambit
Astea fiind zise am plecat in casa,ca sa ma schimb si sa iau cheile furgonetei,m-am uitat la ceas din nou 18:45!!!Dumnezeule ce tarziu s-a facut.Am zis ca JAke o sa ma omoare? Bine...acum o sa ma sinucida..
Intr-o juma de ora am ajuns la casa "iubitului" meu,ajunsesem 15 minute mai tarziu- nu era chiar mult nu?
Am sunat la usa.
-Intra,te astept cam de 15 minute- s-a auzit vocea ragusita a lui Jacob,suna furios.
Am deschis usa si am intrat.
-Jake,mie...imi pare rau.- am soptit.
El se uita la televizor in fotoliul din fata lui.
-Vino,aseaza-te.-a murmurat,in momentul ala mi-a fost frica,nu erau motive logice dar...
Linisteteste,linisteste-te,Jake nu o sa faca nimic de care mai tarziu ar putea sa regrete,imi ziceam mie ca sa ma relaxez.
M-am asezat langa el cu o distanta prudenta pentru siguranta.
-Jake.eu..-am inceput,nu vroiam ca asta sa se lungeasca mai mult decat este necesar.

Lasati comentarii sa stiu daca va place sa continui sa traduc:D

joi, 21 ianuarie 2010

Descriere...."Amandote"

Jacob este un talhar,iar Bella este tinta lui,la inceput el se da drept iubitul ei de doi ani,dar reletia incepe sa se raceasca,atunci apare Edward si "salveaza" situatia:D .



Este o poveste cu dus si intors o sa vedeti e destul de incitanta:D

miercuri, 20 ianuarie 2010

cand totul se intoarce impotriva ta

14.Lupta
Edward
-Haide! Aratami ce stii sa faci!-A tipat la mine in interiorul lui.
Asta mi-a facut sa explodeze mii de terminatii nervoase,dar multumesc lui Dumnezeu am putut sa ma controlez ca sa nu ma arunc asupra lui si sa intreb...
-Si Bella?
In mintea lui nu vroia sa imi raspunda dar cand am pronuntat numele ei i-a scapat o imagine a ei si a lui Emily.O dusese la Emily,bine,asta era sigur.Acum puteam sa omor potaia.
Am ingropat toata urma de umanitata si chipul meu s-a transformat in cel a unui adevarat vampir,ingrozitor,ca monstrul din cosmar.M-am napustit spre potaie,am sarit peste el si am ramas pe spatele lui,cu intentia sa termin rapid cu el cu o muscatura la gat.
Dar nu s-a lasat omorat atat de usor,a inceput sa sara in parti acuindu-si spatele,ca sa scape de anfitrionul care era pe spatele lui.M-am agatat puternic de coama lui si am tras de ea, ramanand cu suvita roscata in mana.Jacob a urlat de durere.
Am coborat de pe catel ca sa am o batalie de adevarat,m-am ghemuit aproape atingand pamantul si lupul a facut acelasi lucru,am inceput sa ne invartim in cercuri.Asta mi-a adus aminte de cand a trebuit sa o omor pe Victoria ca sa continui cu pariul lui Emmett,si dupa acel gand o mare durere a pus stapanire de mine.
Jacob a profitat ca m-am distras o minisecunda ca sa se arunce peste mine,si am terminat cu un lup enorm peste mine,vroiam sa ma ridic si sa ii scot enormii ochi dar avea labele dinainte pe umerii mei,cu dintii lui ascutiti la un centimetru de gatul meu.
Am inchis ochii astia,asta era sfarsitul meu.
-Bella,te iubesc- si cand am pronuntat ceea ce ar fi vrut sa fie ultimele cuvinte imaginea mea s-a reflectat in cap,o viziune atat de neteda incat am crezut ca am vazut-o in persoana.
Si imaginea ei mi-a dat putere sa continui sa lupt de existenta mea,am scos forta de unde nu era si cu un picior in stomacul potaiii mi l-am dat la o parte de pe mine,cainele incepuse sa urle de durere si aratandu-mi marii si ascutitii lui ,la care eu am raspuns cu un marait amenitator.
Fara sa ma gandesc de doua ori,m-am napustit asupra lui si am incercat sa ii zmulg cel putin un picior din spate.
Am reusit,dar nu a fost prea profund,in realitate nu vroiam sa il omor...sau cel putin nu intermenii de "a-i face inima sa inceteze sa mai bata" pur si simplu vroiam sa ii dau ceea ce merita.
La asta mi-a zmuls o mana,am urlat de durere,niciodata in viata mea nu am simtit atata durere in acelasi timp...era de nedescris,as fi putut sa ii citesc mintea dar eram ocupat cu alte lucruri.
Asta m-a suparat si m-am indreptat in spre a-i zmulge unul din scarboasele lui labe,deja se stie...ochi pentru ochii dinte pentru dinte...dar in momentul acela alt enorm lui cu blana neagra de culoarea carbonului a aparut din nimic.
Rahat....eu nu puteam cu doi in acelasi timp.Sigur.
Dar se pare ca nu asta era intentia lui,pentru ca atunci cand el a ajuns,Jacob s-a asezat ascultator pe cele doua labe din spate in felul in care un catelus isi asculta stapanul.
Si cand m-am concentrat am inteles tot.
-Jacob,oprestete chiar acum,nu imi pasa de scuzele tale, Oprestete!- a soptit lupul cu blana neagra,pe care l-am recunoscut ca fiind Sam.
Si cu multe murmurari din parte mintii lui Jacob,a acceptat.
-Si tu la fel Cullen,oprestete chiar acum.-Chiar m-a deranjat tonul lui de superioritate,dar acolo eu eram vampirul civilizat,si nu un vampir in plina vamatoare si am putut sa ma potolesc,dar murmurand din cand in cand.
-Asteptati- a gandit Sam ultima data.
Si a plecat in densul frunzis care se distingea in spatele meu.
Jacob si cu mine am ramas cu pofta de lupta,dar cu respect pentru Sam nu s-a intamplat nimic...sau bine ,el pentru respectul pentru Sam,eu pentru respectul pentru Carlisle,el percis nu m-ar lauda daca ar afla ca am omorat potaia urat mirositoare.
-Bine,acum explicati-mi ce s-a intamplat aici- a zis Sam,care venea in forma lui umana si imbracat.
-Sugatorul de sange nu stiu ce i-a facut Bellei,dar este distrusa si mai mult ca sigur este vina lui,in plus...este pe teritoriul nostru.-A zis Jacob cu un ton foarte suparat pe el insusi care ma enerva.
Dar comentariul lui m-a durut,faptul ca potaia si-a dat seama ca Bella nu era bine ma durea ...si mult.Asa ca cel mai bun lucru era sa tac.
DOar am marait drept raspuns.
-Ei bine....Nu mai aveti altceva de adaugat?- a zis Sam referindu-se ca eu nu imi dadeam versiunea asupra faptelor...lucru care m-a surprins, De cand erau cainii atat de diplomati? bine..nu chiar toti.
Am pastrat linistea,nu o sa adaug altceva.Sau da?
-Nu ii spuneti Bellei nimic din cele intamplate.-am soptit.
-Da..sigur...acum mai da si ordine nu?- a ras Jacob in interiorul lui.
-Si spune-mi ,de ce ar trebui sa facem asta?- a zis Sam privindu-ma in ochi.
Si asa m-am dat batut,orgoliului meu ii era indiferent,l-am privit cu ochi indurerati,lasand sa pluteasca in ei toata durerea pe care o simteam,agonia de a fi eu,un ingrozitor monstru care distrugea tot ce atingea...am lasat sa se vada suferinta mea interminabila.
Si peste asta am lasat sa se vada rugarea in ochii mei.
-Ok.Nici eu nici Jacob nu am deschis gura- a raspuns Sam pe care l-am emotionat.
-CE? s-a plans Jacob.
Nu mi-am dat seama cum s-a transformat Jacob din nou in "OM" din nou...imi pierdeam mitile.
-Ceea ce auzi,si atat iti trebuie sa nu ma asculti- a zis Sam suparat.Pe urma au plecat.
Si eu am ramas acolo,singur,ca un monstru care ramanea singur in pestera lui.Am vrut sa urlu de singuratate,de durere,de agonie....si toate astea pentru fata aia Isabella care era foarte comuna.
In ultimele zile mi-am dat seama de cat de mult o iubeam...de cat de mult imi placea...de felul in care tineam la ea si de tot ceea ce ea a facut pentru mine.O iubeam mai mult decat pe propria mea existenta.
Am decis sa ma duc sa o "spionez" din nou,ea o sa fie acasa la Emily,sotia lui Sam,daca nu ma insel,lucru care a inceput sa se cam intample.
Se inopta,cand in sfarsit am nimerit casa.M-am apropiat de fereastra si din fericire era un fel de camera de zi care parea aranjata precum o camera de oaspeti,cu pat si de toate,pe urma am vazut-o pe Bella trantita in pat,cu ochii inchisi dar nu era adormita,nu stiu ce facea in pat pentru ca ea nu are nevoie de somn.
Din cand in cand vorbea singura.
Si atunci am auzit-o gandind.
-Alta zi din nenorocita mea existenta.De ce?De ce a trebuit sa ma transforme? Eu vroiam sa fi murit daca eternitatea imi aranjase acest oribil viitor.
Bine ar fi sa pot sa ma duc la Volturi ca sa ma omoare,dar nu,nu pot pentru ca nu vreau ca el sa afle ca am murit din cauza lui,si ca ar rade gandidndu-se ca am facut-o din dragoste pentru el,lucru care este minciuna,IL URASC CU TOATE FORTELE MELE...- Si atunci am incetat sa mai ascult.
Am plecat din acel ingrozitor loc in care am gasit doar durere.Ea se gandea ca eu o sa rad de moartea ei,eu niciodata nu as face asa ceva..Si inainte sa ma afund in propria mea durere asa cum stiam ca o sa fac,m-am agatat de un lucru bun pe care ea l-a zis.
"Bine ar fi sa pot sa ma duc la Volturi ca sa ma omoare,dar nu,nu pot"
Cel putin asta insemna ca ea nu vroia sa se omoare..asta era bine.
Pe urma,da, am putut sa plec la luminis,luminisul nostru.Dar singur ca sa ma descarc prin urlete de durere.Bine ar fi fost sa las potaia Black sa termine cu mine....

Bella
Il urasc cu toate puterile mele...dar doar pentru ca il iubesc atat...-gandeam intinsa in patul pe care Emily foarte amabila l-a facut pentru mine in camera de zi.
Si in momentul ala am auzit un sunet ciudat,dar foarte incet,din departare am presupus.Era ca un urlet de durere sau ceva de genu,dar am presupus ca era imaginatia mea pentru ca tipatul trebuia sa fie la multi kilometrii distrnata.Si era imposibil ca un om sa dea asemenea strigate.Si daca nu era om,poate erau lupii,care omorau vreun sarac Vampir care musca pe aici...pentru un moment m-am speriat imi faceam griji pentru Jake...dar sigur ei castigasera..dar...Daca era vreun Cullen? M-am strambat in fata ideii.Nu,sigur ca nu,eu eram doar un rahat care ii impiedica pe ei,De ce s-ar fi deranjat sa vina pana aici daca nu sa ma caute pe mine? Sigur ca pentru asta era si "asta" era imposibil.
Am inchis ochii si am fost dispusa sa ma relaxez.De cand nu puteam sa dorm imi placea sa ma trantesc in pat si sa ma relaxez...treaza.




Uff de acum numai depinde de mine cand posteaza autoarea
o sa traduc si eu dar pana atunci (cred ca e o veste buna) o sa ma
apuc sa traduc celalalt fanfic scris de ea care se numete "AMANDOTE"
care din pacate nici el nu este terminat:( la el capitolele sunt putin mai lungi
aa si inainte sa ma apuc de tradus noul fic o sa fac un sondaj sa vad si parerea voastra:d Hai ca va las ca deja cred ca v-am aburit destul

marți, 19 ianuarie 2010

sorry

sorry in seara asta am avut putina treaba si nu am reusit sa traduc si nu stiu daca reusesc curand pentru ca trebuie sa imi tocesc creierii pentru ultima teza si s-ar putea sa primiti cap 14 deabia vineri seara sau sambata:D
sper sa ma iertatiD::D:D:

luni, 18 ianuarie 2010

cand totul se intoarce impotriva ta

13.Cant totul se intoarce impotriva?
Bella
-Nu conteaza,tu ramai..nu as suporta sa te vad plecand din nou...-ultimul lucru l-a zis aproape in soapta,nu am fost sigura daca a zis-o sau nu.Aberezi Bella,imi zicea subconstientul meu.
-Um...De acord,dar o sa raman doau vreo doua zile,in vizita.-am murmurat.
-Sigur,nu vrei sa ii faci se astepte pe sugatorii tai de sange-a zis intre dinti,ceea ce mi-a provocat o durere foarte ascutita in piept.I-am multumit lui Dumnezeu pentru ca nu puteam sa plang si asa sa nu stric momentul.
-A Si vorbind de asta....Cum e ca te-au lasat sa vii?-a soptit.
-Jake ,ei nu sunt stapanii mei..-cel putin nu acum,am terminat in capul meu.Vorbind despre asta,pentru cat de imposibil ar parea,ma durea mult,capul,pieptul si inima.
-OK,da,dar ma refer,ai fugit..Cum...-JAKE IMI PARE RAU DAR NU AM POFTA SA VORBESC DE CULLENI ACUM!!!
A ramas perplex si pe punctul de a replica comportamentul meu ,dar cand a vazut marginile ochiilor mei,inrositi a caror auriu s-a insangerat,s-a oprit si a parut ca intelege...,principalul e ca a fost o problema cu mine si cu Cullenii,dar eram acolo cu el...cu poarta mea sigura,soarele meu personal.
-Imi,imi pare rau Jake...-am raspuns indurerata,nu vroiam sa tip asa la el,pentru ca el era singurul care ma putea ajuta si in loc sa ii multumesc,eu il plateam tipand la el ca o dezechilibrata.
-Nu,nu iti cere scuze,eu sunt cel care trebuie sa iti ceara scuze.Imi pare foarte rau Bella,nu vroiam sa iti cauzez alt rau..
Niciodata nu am vazut un Jake atat de serios,imi placea mult zambetul lui,imi placea sa il vad fericit.
-Ummm...Facem o plimbare?
Trebuia sa schimb subiectul,Gata!! Asta,,,sau o sa trebuiasca sa vad un Jake foarte deprimat...si eu nu vroiam asta.
-Ok..a zambit putin..
Mi-a fost mila de el si l-am imbratisat cu aproape toate fortele mele,puteam sa il ranesc.
Asta mi s-a parut ca l-a bucurat suficient.

Edward Pov.

Durere....era tot ce simteam de cateva ore....
In secret am urmarit-o pe Bella pana la casa prietenului ei,potaia...
Si singurul lucru care mi-a folosit a fost sa imi cauzeze o ingrozitoare durere in inima mea deja ofilita.
Prima data,aproape am iesit din ascunzatoarea mea ca sa o omor pe cateaua aia ,Leah,care aproape o omora pe Bella a mea cu o muscatura.
Dupa aia....Bella a mea nu face altceva decat sa imbratiseze potaia...asta era o agonie.Bine ca potaia inutila nu a putut sa distinga mirosul meu de al Bellei,pentru ca daca ar fi facut-o in momentul acesta as fi fost mort.
Pe bune...eu eram masochist...
Am vazut cum se indeparta de pozitia lui,tinuti de mana.O furie neagra mi-a strabatut ochii mei...aproape vedeam totul rosu ,vedeam mainile lor impletite cum o pisica vede un soarece,cu pofta sa omoar acest lant care ii unea..Furia ma ardea in interior,era la un pas de a se duce si sa ii zmulg capul a celui...a celui...acelei potaie imbecila si aroganta care se credea superioara...fara sa vreau ajunsi in punctul ala un marait mi-a scapat dintre dinti,dar nu unul oarecare.Unul care continea intr-o parte toata durere pe care o simteam si la fel si furia,agonia de a nu o putea imbratisa pe Bella asa cum ea a facut-o cu "prietenul ei".
Potaia s-a intors repede ,impreuna cuu Bella,ambii in pozitie de atac.Potaia era acum un mizerabil lup,dar din nefericire,nu puteam sa incep o bataie aici si acum cum eu sunt in dezavantaj cu motivul meu de viata impotriva...parea ca totul se intorsese impotriva mea...asa ca atat de repede cat am putut m-am ascuns inca si mai mult,injunghiat,in pozitie fatala,cum facea Bella....
I-am auzit soptind..."Ce o fi fost?" si un..."nU conteaza"..."Haide!" si atunci mi i-am imaginat luanduse de maini ca o pereche speciala...
-Cullen,sa nu crezi ca nu stiam ca esti tu,nu sunt atat de prost incat sa nu pot sa diferentiez mirosul tau de al Bellei....fii atent....Sau trebuie sa iti amintesc ca esti pe teritoriu INAMIC? Pentru binele tau,Pleaca de aici!In plus....Ce dracu i-oi fi facut Bellei? este distrusa a gandit Jacob...
Am ramas pe loc....pe cat de imposibil parea,aproape ca uitasem ca puteam sa citesc mintea..eram atat de absorbit de Bella...M-am infuriat..Cum dracu indraznea sa ma ameninte? Si nu zice nimic,ma iarta,si ma lasa in viata...ca si cand eu as fi fost un sarac copil lipsit de aparare caruia trebuie sa ii dai a doua sansa,lasandu-l sa traiasca pentru ca pur si simplu nu se poate apara...
Fara sa ma opresc sa ma gandeasc daca ma auzeau sau nu am scos un tipat de durere,de agonie,de furie si manie.
Cand am recuperat mintea...m-am oprit sa aud daca veneau sau daca Jacob imi trimitea alt semnal prin intermediul mintii lui daca m-a auzit sau nu...
-...nimic.....
Am presupus ca nu ma auzit nimeni.M-am decis sa ies afara,pentru ca eram intre niste tufisuri.Vroiam sa ma opresc sa ma gandesc putin,poate ma duceam la vanatoare...
Si cand am iesit din ascunzatoare,m-am izbit de Jacob.
-Buna,sugatorule de sange- si s-a transformat repede intr-un lup enorm cu blana rosiatica.
-Haide! Aratami ce stii sa faci!-A tipat la mine in interiorul lui.

deci ...ziua mea:D


am vazut ca o cititoare a intrebat de ziua mea si mam hotarat sa va postez ceva sa salivati si voi putin
tortuletzu meu deliciosX::X:X:X

duminică, 17 ianuarie 2010

cand totul se intoarce impotriva ta

12.Te iert?? Eu cred ca....
Bella
Repede si cu mult efort ,mi-am ascuns sentimentele sub o masca impenetrabila de raceala.
Ce se presupune ca trebuia sa fac eu acum? Eu ..vroiam sa ii iert dar...daca "jucau teatru" din nou? Nu,nu puteam sa fiu atat prosta incat sa cad in aceiasi capcana de doua ori...,pentru sanatatea mea mintala...,nu cred ca as fi suportat alta lovitura de aceiasi intensitate,asa ca cea mai sigura decizie,si cea mai dureroasa,era ca nu,nu meritau iertarea mea.
-Si voi...chiar credeti ca o sa va iert asa de usor?-am intrebat sarcastica si rece.
-um...asta...noi nu...em...- se balbaiau toti...
Era amuzant sa il vezi atat de neajutorat pe enormul Emmett,sau pe curajosul Jasper.
Emmet,mucutul meu frate mai mare Emmett..aha..-am oftat-el merita ierta...-Nu am putu sa termin fraza cand mi-am adus aminte ceea ce a facut,el a inceput gluma.Mi-au trecut toate poftele sa il iert,eram furioasa,trebuia sa ma stapanesc,aproape explotam de relele sentimente,nimeni nu putea sa isi imagineze nimeni cat ma doare inima rupta de iubire adevarata.
Asa ca am zis cu furie..
-Nu,nu o sa va iert Niciodata!-Tocmai imi amintisem ceea cea Emmett imi facuse in toti acesti ani si pe urma ca nenorocitul pariu a fost ideea lui- cuvintele mi-au iesit cu o voce cruda,mi-au iesit intr-un ingrozitor tipat,ochii mei erau precum carbonul,negrii ca doi onixi furiosi.
Mi-am vazut reflexia in sase perechi de ochi argintii ca mierea si in momentul ala am stiut ca asta era prima data cand eu aratam ca o autentica vampiroaica...
Mi-a fost frica de mine..,le-a fost frica de mine...,ei se temeau de mine,ce ironie..Adevarat? Mie trebuia sa imi fie frica de ei pentru ca erau asa cum erau ,dar nu,ei erau cei care se temeau de mine,o vampiroaica inutila care se lasa inselata de niste vampiri mai inutili ca ea..
Pentru singura data in viata mea am facut ceva bine si am plecat de acolo,am plecat cu Jacob.
Bine,chestia in a pleca cu Jacob nu a fost foarte inteligenta,si cu atat mai putin dupa ceea ce imi spusese Sam...dar era singurul lucru pe care puteam sa il fac ca sa nu mor de singuratate.
Nu aveam foarte clar ce aveam sa fac odata acolo ,cu Jacob...dar merita efortul daca obtineam putin ajutor.
In 5 minute am fost in fata casei rosiatice a lui Jake,ma grabisem putin..era incredibil ca unele sentimente stresante cauzau si fizicului...
Am sunat la usa,dar nu raspundea nimeni..-genial-am gandit eu.
M-am gandit sa raman acolo sa il astept ,dar mai mult ca sigur nici lui Sam nici lui Leah nu ii va placea..
Nimeni nu ma iubea...eram singura pe lume...m-am blestemat pentru ca am vrut sa ma transform in vampir acum 50 de ani...daca nu as fi facut-o,as fi murit gandindu-ma ca Edward ma iubea...as fi trait fericita...
Acum inteleg de ce Rose se opunea atat de mult transformarii mele,ea a stiut...ea vroia sa ma ajute..
Poate asta i-au facut si ei si pe urma s-a indragostit de Emmett sau ceva de genu...
Nu stiam,nu stiam nimic,eram disperata.
Pentru moment,am decis sa raman sa viermuiesc imprejurimile,nici foarte aprope nici foarte departe.
In final,am vazut un lup cu blana rosiatica,lupuletu meu preferat.
Am fugit dupa el,nu mi-a luat mult sa il ajung,dar sigur...el sigur s-a gandit ca eu eram un vampir(lucru care era adevarat) normal si ca o sa il musc sau ceva de genu,pentru care,eu am terminat pe pamant si cu dintii lui Jake la cativa milimetri de gatul meu,detinand corpul meu cu enormele lui labe de animal.
Am dat tipat care probabil s-a auzit pana in Panama.Sigur,ca eu nu ma gandisem si ...nu ma asteptam la reactia aia(absolut normala) din partea sa.
Jacob aproape imi zmulgea capul,pentru ca i-au luat cateva secunde sa ma recunoasca.
S-a indepartat de mine,si a fugit la anteriorul lui destin inainte de "accident" si cand s-a intors,venea in forma lui umana,am presupus,se dusese sa se schimbe la el acasa.
-Bella,a soptit intre usurat si derutat.
-Buna Jake...-am zis cu indoieli,dupa atata timp nu stiu daca meritam increderile alea...("Jake")
-Ce faci aici? De ce nu esti cu C...-nu a terminat fraza cand a vazut reactia mea la numele care ar fi iesit de pe buzele lui..
-Ah...da...asta...Jake eu...-am soptit.
-Uite Bella,imi pare rau,chiar imi pare rau,eu nu stiam,doar ascultam ordinele..-mi-a zis Jake descurajat.
-Ce??-m-am limitat sa raspund.
-Bella ,nu imi spune ca nu ai venit pentru asta,Bella,ceea ce s-a intamplat ultima data,imi pare rau...-Continua Jake sa isi ceara scuze.
Nici asta nu imi folosea prea mult,dupa toate astea,ceea ce mi-a zis Sam,totul era adevarat,eu doar ii incurcam in munca lor..
El nu mi-a zis nimic daca Jake vroia sau nu ca eu sa plec...
-Am..nu este nimic Jake..-am soptit.
-Cum sa nu fie nimic?? Sigur ca este! Nu stiu cum,dar o sa fac ceva ca sa indrept greseala asta- a continuat Jacob.
-OM,era sa uit,daca nu era asta pentru ce ai venit ,ce era?
-Um,,pentru...pentru-ma balbaiam frenetic.
-Pai,ca sa te recuperez Jake- am raspuns cat de ferm am putut.
Jacob,se pare ca s-a emotionat,pentru ca m-a imbratisat ca ursii,asta mi-a adus aminte de Emmet si Emmett mi-a adus aminte de nenorocitul de pariu...
Pentru care m-am incordat imediat..
Si cum sa nu...Jake a malinterpretat si mi-a zis foarte incet ,aproape ca o soapta...
-OH,vad,sentimentele rale nu s-au schimbat deloc...esti chiar mai stricta in vedere cu distanta..inainte...o imbratisare nu era nimic....pai..acum nici asta..- a soptit pentru el.
Mi-a fost foarte mila,asa ca l-am imbratisat puternic,si l-am sarutat pe obraz.
Ce dor imi era de Jake al meu!
Dar tot corpul meu a paralizat cand,in departare...am zavut un lup enorm- sau mai binr zi,lupoaica- cu blana gri.
Era Leah.
Tot corpul meu s-a incordat.Leah venea direct inspre mine.Printr-o miscare involuntara m-am ghemuit.
Deloc departe de intentia mea,eu veneam sa ii multumesc,si fara indoiala,eram acolo,eu ghemuita,pregatita sa sar impotriva lui Leah...
M-am ridicat repede in picioare,incercand sa zic ca veneam cu intentii bune.
Cu toate astea,Jake era uimit privindu-ma,nu stiu cand si cum si-a dat seama ca trebuia sa se intoarca ca sa inteleaga ce scop aveau toate alea.A facut-o.
Dar Leah era mult prea suparata...
S-a napustit asupra mea,in timp ce Jake intra in faza repede atat cat nervii ii permiteau,si asa a ramas tot.
Leah a ramas pe loc imediat,Jacob parea ca nu respira.Amandoi in forma de lup.
Eu pierdeam totul.Dintr-odata,Leah si Jake s-au imbratisat intr-un fel romantic....sau ma rog....cat poate fi de romantica o imbratisare intre lupi...
Hainele lui Jake au ramas imprastiate pe pamant,pentru care,trebuia sa plece din nou ca sa putem sa ne continuam discutia.
Amandoi au plecat,impreuna,fugind si parea ca se jucau de-a prinselea asa cum se joaca doi indragostiti,dar lupi.
Si din nou...simteam ca nimeni nu ma iubeste,ca eram in plus...-Am incercat sa imi alung din minte acel gand.
Dupa putin timp,s-a intors Jake,pentru suprinderea mea,era singur.
Parea rusinat...
-Jake nu e nimic-am zis ca sa calmez tensiunea de parere de rau care domnea in atmosfera.
-OM...Chiar imi pare rau Bella,Leah nu vroia..um..bine...tu stii cum este ea si tot ceea ce s-a intamplat si ...-Jake,NU SE IN-TAM-PLA NI-MIC am despartit cuvintele in silabe,poate intelegea mai bine.
-Bi-Bine.Unde ramasesem?
-Jacob,cred ca este mai bine pentru toti ca eu sa plec...-am soptit foarte indurerata...
-CE??Nu! Dar tocmai ai venit?!-A zis impulsiv.
-Dar..tu stii..nici lui Sam nici lui Leah nu o sa le placa vizita mea...-am argumentat in favoarea mea.
-Nu conteaza,tu ramai..nu as putea suporta sa te vad plecand din nou..-Ultimul lucru l-a zis ca un fel de soapta,nu am fost foarte sigura daca a zis-o sau nu.Aberezi Bella,imi zicea subconstientul meu.

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

heiiiii ! am uitat sa va dau un detaliu pe care l-a postat autoarea

masina pe care au facut pariu Emmett si Edward:x:X:X
http://images01.olx.es/ui/2/51/20/f_24735120_1.jpeg

cand totul se intoarce impotriva ta

11.Alice
Bella.
La sfarsitul orei la usa ma astepta Alice?!
Ce vroia mini-persoana in forma de zana? Bella,adu-ti aminte,ca practic o urasti,Isabella Marie Swan,aduti aminte,o urasti pe Mary Alice Brandon.-Imi aduceam aminte in interiorul meu.
M-am apropiat de ea privind din nou orarul meu...oh! Un moment...acum aveam biologie? Dar asta am avut prima ora,imposibil.
-Ce vrei?-am intrebat-o incet si cat de rece am putut pe Alice.
Am mentionat ca ea era incredibil de fericita?Pai bine,era,chiar foarte,zambetul nu i s-a sters de pe fata nici macar cand i-am vorbit urat.
-Oh! Haide Bella, Nu fi rea! Vin-o cu mine repede!- se plangea cu o voce acuta.
-Alice,asteapta,este o problema cu orarul meu,trebuie sa ma duc la secretariat- am soptit.
-Ohm,..ok,dar repede.Nu incerca nimic ciudat pentru ca o sa vad.- m-a amenintat.
-Ok.
M-am indreptat catre secretariat cu pasi umani.Cand am intrat am vazut ca pe secretara o chema Cope...mmm....Nu era prea mare coincidenta?
In fine,imi este indiferent.
-Asta ...Domnisoara Cope,cred ca orarul meu este gresit,scrie ca am prima si a treia ora biologie,nu poate fi nu?-am intrebat politicos.
-Oh!Asta..sigur,lasa-ma sa vad.-a zis suparata,se pare ca nu m-a auzit.
-Luati.- si i-am dat hartia evitand contactul.
A privit orarul,a cautat printre hartiile ei si si-a privit calculatorul de cateva ori,pana cand in final...
-Imi pare rau a fost vina mea,uite aici noul tau orar- a zis si mi-a intins alta hartie.
-Multumesc,am zis fara mult entuziasm,asteptam sa fie mai multe hartii ,in felul asta sa scap de a merge cu Alice nu-stiu-unde.
In spre poarta liceului(acolo unde ma astepta Alice) am vazut ce subiect avea......
Fizica si Chimie,Nu! DE ce? Alta ora cu mini-Mike.
-Asta era sfarsitul,am suspinat dramatic.
-Bella! - vocea grava a lui Alice m-a scos din gandiri.
-Imi pare rau Alice,dar trebuie sa ma duc la ora.-I-am zis fara chef.
-Nu ,tehnic vorbind esti bolnava,tocmai am vorbit cu directoarea si spune ca avem ziua libera.- a ras malefic.
Doar ea facea lucruri de genu asta.Sau nu era doar ea....dar nu era momentul sa fiu melancolica amintindu-mi de ceea ce s-a intamplat cu Edward ,Emmet si cu toti Cullenii.
Bine,nici nu vroiam sa ma duc cu Vctor,asa ca....
-OK,dar repejor da?-am murmurat derutata....asa cum faceam cand eram prietene si ma obliga sa mergem la magazine.
M-am urat pentru asta.
-Daaaa! - a tipat Alice sarind ca si cum ar fi fost o fetita mica.Nu imi dadusem seama dar,...eram deja in Porche-ul ei.
-Alice...Que?-si-a scuturat capul inainte ca eu sa termin sa formulez intrebarea,am decis sa o las sa treaca.
-Okey,acum da ,unde ma duci?-i-am zis cu aer de aparare.
-Oh,nu ti-am zis? -a raspuns facand pe inocenta.
-Alice...- deja ma obosea.
-Okey,okey..este o surpriza,dar daca chiar vrei sa stii ,iti spun ca mergem acasa.-Que??
Nu se putea,acum imi placea liceul pentru ca in felul asta il vedeam mai putin pe Edward si....Ce facea Alice?Ma ducea din nou la el!- oH,sigur....-gandeam ironic.
Un moment! Faptul ca Alice ma ducea acasa nu insemna ca si Edward o sa fie acolo nu?
-Asta...Alice...Si de ce mergem la tine acasa?- am accentuat"la tine" ca sa isi dea seama ca eu doar stateam cu ei pentru ca nu aveam alt loc in care sa ma duc si pentru care nu era casa "noastra".
-Surpriza ! Bella,nu o sa scoti nimic de la mine,sunt un mormant.- A exclamat.
-DA...-am murmurat.
M-am rugat la toti sfintii ca Edward sa nu fie acasa,sau trebuia sa ma rog ca sa fie? Adevarul este ca nici numai stiam ca sa gandesc,ma durea sa ma gandesc ca cu tot ce imi facuse eu continuam sa il iubesc,chiar daca este clar ca nu o sa recunosc asta in fata nimanui care sa nu fie propria mea constiinta.
-Ei bine Bella,Cum a fost prima ta zi de liceu?- a intrebat Alice cu ton batjocoritor.
-Alice,parca ai fi mama,si nu este prima mea zi de liceu,si cu atat mai putin a ta.-am raspuns sec ,dandu-i de inteles ca nu vroiam sa vorbesc si ca nu aveam chef de glume.
-Adevarat- a zis cu nestersul ei zambet malefic.
-Alice,pe bune,Ce o sa facem la tine acasa?- incepuse sa ma ingrijoreze cu adevarat.
-Sunt un mormant,sunt un mormant..-fredona.
Am renuntat.O sa aflu cand o sa ajungem.
Restul conversatiei cu Alice pe care ea m-a obligat sa o am cu ea,a decurs asupra unor teme banale,de exemplu:liceul,profesorii noi..etc.
Eu ma limita in a ii raspunde monosilabic,dar se pare,ca era mai mult decat suficient pentru ea pentru a continua conversatia "ei".
In momentul ala Alice mi-a adus aminte de Jessica,ceva ciudat,pentru ca nu semanau nici in albul ochilor.
Alice conducea repede,in 5 minute am ajuns la ea acasa.
De afara nu se auzea nimic,asta era un semn bun,poate nu era nimeni in casa Cullen...sau poate erau foarte silentiosi..
Colega mea nu inceta sa aiba pe chip un zambet tampit,pe care l-a avut pe tot drumul,ma enerva .
Cand am intrat in casa ei am ramas surprinsa???
Carlisle,Esme,Jasper,Emmett si Rosalie care ma asteptau cu o privire de durere,suferinta,de parere de rau si alte emotii care,sigur,eu nu le-am experimentat toata viata mea. Am presupus ca trebuia sa fi trait mai mult de 70 de ani ca sa pot sa simt toate emotiile alea deodata si sa nu ma prabusesc.
Am vrut sa imi fie mila de ei,am vrut sa imi fac griji impreuna cu ei,sa sufar cu ei,am vrut sa stau cu ei,am vrut sa fiu o Cullen.
Dar din nefericire nu poti sa ai tot ce iti doresti.
Eu ii uram sau cel putin de asta incercam eu sa ma autoconving.Dar ei nu faceau foarte usor acest lucru,cu putinul contact pe care il aveam cu ei acum,mereu se purtau cu mine gentil,chiar semanau cu Cullenii pe care eu i-am cunoscut.
Imi era dor de ei.
Pe chipul meu s-a format o expresie de durere pe care am ascuns-o repede cu o fata neinfricare,rece si indiferenta.
Si,la fel ca cu alte ocazii,am intrebat rece.
-CE vreti?
Lui Alice i-a scapt o expresie de durere care nu a trecut neobservata si care m-a descompus in interior.Eu o iubeam mult pe zana ,de ce sa ne mintim? Da,o iubeam pe ea si pe toti Cullenii,a fost familia mea timp de o jumatate de secol.Cum sa nu ii iubesc!
Pentru asta,am imblanzit putin vocea mea,dar doar putin,stiam pe propria mea piele ca ei erau niste actori incredibili si ca in acest moment puteau sa joace teatru...
Am agonizat gandindu-ma la asta.
-Te iubim pe tine Bella.-A soptit Esme pe un ton maternal pe care il folosea doar "inainte".
-Nu te inteleg am raspuns acid.
-Bella,fata mea...-nu sunt fata ta,am taiat-o...-ammm,sigur,asta...Bella,vrem sa ne ierti,stim ca cerem foarte mult,dar toti ne-am simtit foarte prost vazandu-te atat de indiferenta cu noi- a terminat Carlisle.
Asta m-a imblanzit,mai mult ca sigur mi s-au inrosit marginile ochilor,pentru ca mi se facuse un nod in gat tipic ca atunci cand urma sa plangi.SIngura diferenta era ca,probabil,ochii mei nu varsau lacrimi.
Repede si cu mult efort ,mi-am ascuns sentimentele sub o masca impenetrabila de raceala.

hei!!

M-am gandit ca ar fi de folos si la mine pe blog un Cbox asa ca am trecut la treaba si ,iata-l!:D:D acum e mai simplu sa imi spuneti parerile voastre:D

vineri, 15 ianuarie 2010

.........................fara cuvinte:((

deci la melodia asta am plans:(( sper sa va placa si voua cum imi place si mie
o gasiti aici .

prima postare exclusiva Cand totul se intoarce impotriva ta:D

10.Gelozia
Bella
Dumnezeule! De ce ma uraste destinul? ,m-am gandit cand am vazut persoana ca care observa apropierea mea de Victor.
Edward .
Ma privea cu privirea intunecata din cauza unui sentiment pe care nu am putut sa il descifrez.
Nu prea mi-a pasat si m-am indreptat(foarte ganditoare) sa ma asez langa Victor,pe scaunele libere din spatele clasei,nu aveam de gand sa ma asezs cu Edward.
La ora de istorie era vorba de razboiul civil,un subiect foarte banal pentru mine,pentru ca o era aceiasi de ...50 de ani? Puf...mereu era la fel....,bine ca din cand in cand era vreun concurs la universitate si schimbam putin rutina....
Bella, aI iubit?;D
Genial,acum prostul de Mike,scuze,vreau sa zic,prostul de Victor imi scria biletele.
Nu.
Mare greseala,m-am gandit cand i-am dat biletelul,el o sa se gandeasca ca are o sansa cu mine......Rahat!
Tu erai cu Culleni nu?
Oh! Genial,nici macar un om mizerabil nu inceta sa imi aminteasca ca eram cu Cullenii.
Da.
Incepeam sa ma oboseasca.
Tu nu ieseai cu Edwin Cullen?
Oh! Dumnezeule,Oare cata lume o sa-l mai confunde pe Edward cu Edwin?
Si Cum dracu afla lumea de lucrurile astea? Nenorocite sa fie genele Mike-Jessica.
In primul rand: Nu il cheama Edwin si in al doilea rand: Edward si eu nu suntem iubiti.
A zambit malefic atunci cand a citit biletul,cred ca Mike i-a transmis nepotului lui mai multe gene decat trebuia...
-Domnisorul Newton,Ati vrea sa imi dati hartia pe care o tineti in mana? - Rahat! Sr.Story ne prinsese...
Cand m-am intors sa il privesc in ochii am vazut un lucru...privirea lui Edward era indurerata.....ochii lui il dadeau de gol,era indurerat,furios si gelos?Celalat sentiment care inunda ochii lui era? Gelozie? Edward Cullen gelos?? Ja! Bella,nu iti mai imagina lucruri...-am gandit pentru mine- probabil ca nu este nici indurerat nici furios nici nimic....Bella, sa alucinezi iti face rau doar tie.
M-am suparat pe mine insami,Oare eu permisesem ca imaginatia mea sa plece atat de departe incat sa ajung sa cred ca Edward era gelos din cauza mea?
Daca as fi putut...........as fi rosit.
-Domnule Newton v-am zis sa imi dati nenorocita hartie!- Nu imi dadusem seama,timpul continua sa treaca in jurul meu!(observati sarcasmul) .Ramasesem in lumea mea...
-Dar,Sr.Story ,asta nu e nimic- se plangeam Victor.
-Pai,daca nu este nimic dami-o! Si te avertizez domnule Newton ca daca nu imi dati nenorocita hartie acum,o sa regreti- a amenintat Sr.Story.
-Victor,dai nenorocita de hartie- i-am soptit,nu vroiam sa intru in probleme,dar mai ales ,nu vroiam sa fiu in centrul atentiei si "datorita" scenei lui Victor si a domnului Sr.Story noi eram in albul fiecarei priviri...
-Luati...- in sfarsit a cedat,prostul de Mike,pardon,vroiam sa zic Victor.
-Ia sa vedem ce avem pe aici...- a inceput Sr.Story vazand biletelul nostru-...asta nu aducea nimic bun....
-Bine,cum este prima data cand va prind si este prima zi a Isabellei,nu o sa il citesc in fata clasei,asa cum este obiceiul meu.- A zis Sr.Story privind retinut cu ochi stralucitori.
Genial...acum profesorul imi trecea cu vederea greseala pentru fata mea frumoasa...si niciodata nu a fost mai bine zisa.
-Multumesc domnule profesor- A raspuns Victor putin suparat,presupun ca si-a dat seama de modul in care ma privea..
In final a sunat binecuvantatul clopotel care sfarsea ora de Istorie ca sa faca loc...- mi-am luat orarul ca sa vad ce materie aveam acum.-Biologie- am gandit pentru mine.
-Bella, ce ora ai cum? -a intrebat entuziasmat Victor.
Te ros,domnule Destin,fami favorul si avita sa avem aceiasi ora.- Gandeam cu putere in interiorul meu.
-Biologie- m-am balbait,nu as putea sa suport faptul ca ar trebui sa mai stau inca la o ora cu mini-Mike,adevarul e ca nu era chiar atat de rau ca Mike,dar simplu fapt ca era succesorul lui ma scotea din minti.
-Oh, ce pacat,eu acum am Fizica si Chimie,bine,ne vedem la pranz,da??- a intrebat increzator.
Am luat in considerare ideea de a ma duce la pranz cu el si cu grupul lui ....sau cealalta optiune era sa ma.....duc cu Culleni...Ce era mai rau?
Fara indoiala mai rau era sa ma duc cu Cullenii.
-Sigur.Victor,ne vedem la pranz.-am raspuns cu un zambet prefacut care a accelerat frecventa lui cardiaca mai mult decat era normal.
Acestea fiind spuse m-am dus la laboratorul de biologie,nu era foarte departe,si stiam liceul ca palma mainii mele.
Cand am ajuns am vazut ca aproape toata lumea era cu perechea(locurile erau de cate doi) aproape nu era nici un singur loc liber.
-Domnisoara Swan,puteti sa va asezati acolo,in spate,langa domnul Yorkie.- a zis Sra.Plateada.Deranjata vazand cu vederea de faptul ca am ajuns tarziu cu un minut.
O clipa, a zis Yorkie? Oh nu...Oare o sa se transforme asta in ceea ce a fost acum 50 de ani?
M-am indreptat catre spatele clasei,m-am asezat langa succesorul lui Eric Yorkie si l-am intrebat incet :
-Cum te numesti?
-Louis Yorkie.- a raspuns iluzionat.
Ohm...in ochii lui era bunatate si generozitate...
-Louis Yorkie si mai cum? - am intrebat fara sa pot sa imi retin curiozitatea.
-Louis Yorkie Webbet- a raspuns.
Oh,el era copilul Lui Eric si a lui Angela,un moment....daca Victor era nepotul lui Mike si a lui Jessica....Cati ani au acum parinti lui Louis?
-Imi place mai mult al doilea nume al Bunicii mele si cel al mamei mele...-a raspuns Louis la intrebarea mea neformulata verbal.
-Ohm...-m-am limitat sa raspund.
La ora s-a vorbit ceea ce se vorbeste de obicei..
Ca daca atomiii ca daca asta ca daca alta...etc.
La sfarsitul orei la usa ma astepta Alice?!

cand totul se intoarce impotriva ta

9.Atat de rece ca gheata.
Bella
Cu tot raul pe care mi-l provocase,nu puteam inceta sa il iubesc,nu puteam inceta sa ma gandesc ca poate el este ca Edward pe care eu l-am cunoscut...si in timp ce facea stupidul pariu...poate....poate...s-a indragostit de mine....,ca mine de el.
In seara aia nu m-am intors la vila Cullen,vroiam sa fiu singura,sa ma gandesc la ceea ce am cu adevarat de facut.Nu vroiam sa cad din nou in mrejele ingerului cu parul de bronz,asa ca m-am asezat langa un copac in spatele case(suficient de departe ca Edward sa nu imi citeasca gandurile) si am inceput sa ma gandesc.
Trebuia sa plec din casa Cullen? Nu,pentru ca presupunem ca Edward nu ma intereseaza deloc si daca as pleca ar fi evident ca ma interesa.
Trebuia sa ii urasc pe toti Cullenii? Da,mi-ar fi putin greu,pentru ca ei mi-au dat dragoste(falsa,dar mi-au dat-o)
Am decis ,din clipa asta Edward nu o sa fie mai mult decat un cunoscut cu care nu ma intelegeam bine,o sa ma port diferit cu el,nici nu o sa ma gandesc la el.O sa il urasc cu tot sufletul,cu toata fiintya mea.Edward nu era nimic pentru mine.
Am ajuns inapoi la vila Cullen inainte sa se intunece,deoarece nu m-am prea grabit si m-am intretinut privind cerul.
Toti m-au privit asteptand,asteptand o lamurire din partea mea,dar eu m-am limitat in a urca in camera mea,era zi de orar nu ne duceam la scoala? Si drept raspuns la intrebarea mea nerostita ,Esme a zis:
-Copii veniti toti in salon.
In mai putin de o secunda erau toti jos,eu ramasesem in camera mea,total,eu nu aveam nici o legatura cu familia lor.
-Copii,cred ca este timpul sa ne mutam ,avem prea mult timp aici si lumea incepe sa banuiasca,am vorbit cu Carlisle si este de acord.Ce ziceti?-A zis Esme formal.
-Eu sunt de acord,suntem de prea mult timp in locul asta- a argumentat Rose.
-Daca Rose a mea vrea,si eu vreau- A raspuns Emmett.
-Alice,parerea ta este si parerea mea ,asa ca hotarastete- A raspuns si Jasper elegant.
-Da!!!- a inceput sa sara Alice,care parea ca a iesit din vreo transa.
-Unde o sa mergem? -a intrebat Edward plictisit.
-Unde vreti- a anuntat Carlisle,vorbind pentru prima data.
-Eu vreau la Paris- au anuntat Rose si Alice in acelasi timp,gest in fata caruia au inceput sa rada.
-Nu!!! -au strigat toti in acelasi timp,stiind ca daca s-ar fi dus la Paris cu Alice ar fi fost moarte sigura,pentru ca nu s-ar opri din a cumpara.
-Lasilor...- A soptit Alice incetand sa mai sara si facand un mic rid.
-Ce vi se pare sa ne intoarcem in Forks?- a rezolvat Carlisle.
Liniste...
-Din partea mea este bine- a vorbit Alice rupand linistea.
-Pai,asta e, mergem in Forks- A continuat Emmett.
-OK! A vorbit Alice,urmata de Jasper.
-Daca nu exista alta solutie...Un moment! A intrebat-o cineva pe bella? a strigat Edward alarmat.
Am decis ca era timpul sa intervin.
-Nu, Edward,nimeni nu m-a intrebat,dar in orice caz eu nu am lumanare la imormantarea asta,voi puteti sa mergeti unde va place,eu pur si simplu va urmez pana cand pot sa raman in vreun loc- am zis cu voce lipsita de emotie,la fel ca ochii mei.
Liniste........
-Mmmm........de acord Bella- de data asta a fost Carlisle cel care a rupt incomoda tacere.- Poti sa iti iei lucrurile,plecam in cateva ore,cu avionul.
Am ascultat si am urcat din nou in camera mea,noroc ca nu aveam bagaj,cel putin nu mult..
M-am asezat in canapeaua mea de piele dispusa sa ma relaxez cand....
-Toc,toc...- bateau la usa.
-Cine e? -am intrebat suparata.
-Deschide Bella,sunt Edward.- A raspuns bucuros,perfect,asa o sa imi pun in aplicare planul meu de "nu este mai mare depreciere decat sa nu bagi in seama" ca sa ii dau de inteles ca il uram.
-Ce vrei? -am raspuns incercand sa sun rece si indiferenta,pentru ca nu ma gandeam sa ii deschid usa.
-Mmm...- a tacut putin la auzul tonului vocii mele- sa vorbesc cu tine.- a soptit.
-Despre ce? - Nu vroiam sa vorbesc cu el.
-Mmm...nu conteaza Bella,o sa vorbim in alta zi.- a raspuns ,pare abatut si dezamagit???
-La revedere- i-am raspuns neinfricata.
Restul zilei s-a scurs fara nici un incident,am ajuns la aeroport,am urcat in avion si am ajuns in Forks.
In cateva zile eram deja instalati,fara nici o noutate,eu continuam sa il ignor pe Edward complet,atat cat am ajuns sa cred ca a renuntat in evorturile in van ale lui de a se imprieteni cu mine.
Ne-am intors la scoala si cu ea s-au intors si barfele.
-Ai vazut ce bucatica noua a venit?- ii zicea o fata alteia ,aratandu-l pe Edward.
Fata aia arata ingrozitor la fel ca Lauren si cealalta ca Jessica.
-Oh! Dumnezeule cred ca am vazut un inger,ce tipa,e super- ii zicea un baiat(care semana incredibil cu Mike) altuia(care semana foarte bine cu Eric) Privindu-ma amandoi in amanunt.
-Genial,nu era suficient ca trebuia sa repet liceul acum trebuia sa il repet cu aceleasi persoane.
Am lasat sa iasa un marait,la care Edward a ras,citindu-mi gandurile ,presupun.
Dupa ce am vorbit cu secretara si dupa toate rolurile alea cum ca am fi noi, fiecare s-a indreptat spre casa lui,eu aveam Biologie,cu Edward, Genial! M-am gandit ca dumnezeu ma uraste.
Cand am ajuns profesorul,Sr.Ruffus ne-a obligat sa ne prezentam in fata clasei care a scos un suspin sonor,cel al baietilor pentru mine,si cel al fetelor pentru...Edward, am presupus.
Din nefericire mai erau decat doua locuri libere,si amandoua erau impreuna,asa ca nu am avut alta scapare decat sa ma asez cu el.Nu l-am privit toata ora.
Si sigur ca nu au lipsit interminabilele soapte,ca daca cea noua este moarta de foame,daca cel nou are iubita,daca asta daca cealalta...
Sa am auzul atat de ascutit era cateodata disperant.
Cand s-a terminat ora baiatul care semana cu Mike s-a apropiat de mine ,cu vederea intunecata de pasiune.
-Tu esti Isabella Swan,cea noua, adevarat?- a intrebat putin scurtat.
-Bella,da,eu sunt.- am raspuns din politete nu din orice alt lucru.
-Ce ora ai acum?
Mmm...istorie- am zis nu foarte emotionata....
-Genial! Si eu am tot istorie, te insotesc?- Oh,genial acum aveam alt Mike,oh! Am uitat sa il intreb cum il cheama.
-Oh...asta....sigur...
-Victor,ma numesc Victor Newton- aproape mam sugrumat cu propria mea saliva cand am auzit numele ,oare o fi coincidenta?
-Newton? Il cunosti pe Mike Newton? -Am intrebat fara sa stiu foarte vine ce explicatie sa ii dau daca el o sa raspunda ca da.
-Il cunosti? Este bunicul meu,a decedat acum cativa ani- m-am sugrumat.
-Amm...nu doar ca bunica mea a iesit cu el si ea mi-a vorbit de el si cand am auzit numele tau am fost curioasa- am inventat repede.
-Bine, ma insotesti la istorie? - Am schimbat cum am putut subiectul.
Am ...Sigur1 a raspuns din inima.
Pe tot parcursul drumului a vorbit pe la coate,asa cum era un amestec de Jessica Stanley si Mike Newton,era insuportabil.
Cand am ajuns la istorie profesorul,Sr.Story, nu m-a facut sa trec prin umilinta de a ma prezenta.
Mai erau trei scaune libere,doua in fund,impreuna,si unul langa....
Dumnezeule! de ce ma uraste destinul?,am gandit cand am observat persoana care observa indeaproape apropierea mea de Victor.

cand totul se intoarce impotriva ta

8.Petrecerea.
Bella
Parca ar fi facut o petrcere mega-exclusiva pentru asociati de firme foarte importanti,din camerele alea VIP,era o petrecere incredibila...
Am presupus ca era din cauzapolitetei lui Alice Culen, zana.
Intr-un fel ma bucuram ca se "deranjase" sa imi faca o petrecere....
de aceea mi-am adus aminte ca trebuia sa fiu foarte suparata pe toti.
-Oh, am zis fara gratie.
-Iti place?- a intrebat o foarte zambareata Alice,fara remuscari nici nimic de genu.
Cum dracu indraznea sa imi vorbeasca dupa tot ce imi facuse? S-a prefacut ca ma iubea ca pe o sora nici mai mult nici mai putin de 50 de ani.
-Da -nu puteam sa neg ca petrecerea era superba dar asta nu insemna ca eu o sa ma bucur de ea. - Unde este camera mea? Vreau sa ma relaxez acolo si sa iau aer,dupa aia daca am pofta o sa ma duc sa vanez.-Alice a ramas putin surprinsa in fata rigiditatii mele si lipsei de emotivitate,a lasat la o parte salturile ei continue si mi-a zis:
-A ta este langa a mea si a lui Edward....este exact in fata a lui Edward si langa a mea...- Asta m-a mahnit....imi placea compania lui Alice,chiar daca eu stiam ca nu trebuia sa fie asa,dar compania lui Edward...imi placea prea mult chiar daca eu nu vroiam sa am nimic cu el.
Bine,imi era indiferent,in toate modurile eu i-am zis ca nu o sa vorbesc cu nimeni.
-Ok, multumesc Alice. -I-am raspuns fara expresie in voce.
Dupa aia am urcat repede la mine in camera.
m-am asezat intr-un scaun de piele alba foarte frumos care era langa ferestra.
Dupa cateva ore au batut la usa mea.
-toc,toc - a batut cineva.
-Cine e? - am intrebat suparata pentru ca ma deranjase.
-Eu- a raspuns o voce pentru care fara indoiala m-as fi aruncat eu insami intre flacarile infernului doar ca sa o aud,Edward.
-Ce vrei? -l-am intrebat fara sa ii dau voie sa intre.
-Sa vorbesc cu tine.
-Despre ce? - eu nu vroiam sa vorbesc nimic cu el.
-Despre un lucru ,pot sa intru? - A zis suparat si impacient.
-Intra- am raspuns distanta.
A intrat si s-a asezat la picioarul canapelei,ramanand fata in fata cu mine.
-Despre ce vroiai sa vorbesti?
-Bella,stiu ca ti-am facut rau,nu stii ce rau imi pare.Te rog nu ma uri.Doar asta te rog si sa fim te rog prieteni,chiar daca cunoscuti care se inteleg bine.Ok?-de data asta puteam sa jur ca imi zicea adevarul,dar nu puteam sa risc.El trebuia sa fi facut asta cu mine de multe ori.
-Edward chiar crezi ca o sa te iert asa repede? NU, si in plus cum iti permiti sa ma intrebi macar daca putem sa fim prieteni? Te urasc Edward Anthony Masen Cullen.Desigur ca era adevarat,eu il uram...dar doar pentru a il dori atat...
-Bella...nu, te rog nu imi zice asta...- parea darmat, indurerat si trist.
-Imi pare rau Edward,dar daca vrei sa ma ai drept prietena incepe prin a inceta sa ma mai minti.
-Atunci am o posibilitate? - Nu vroiam sa isi faca iluzii dar cu atat mai putin sa le piarda.
-Una la un milion- am zis ca sa ma fac interesanta.
-Asta e ceea ce conteaza cel mai putin,important este ca eu am turul de scrutin ca sa particip la concursul"sa fim prietenii lui Isabella Marie Swan"
-Ja,ja,nu are haz gluma,Edward.
-Jajaja ,a avut si tu o stii- mi-a soptit pe ton prietenesc.
-Ok,acum pleaca, vreau sa fiu singura- i-am zis.
Sigur.-mi-A soptit Edward la urechee cu voce seducatoare.
Cand a iesit i-am inchis usa in nas.
-Te urasc Edward Anthony Masen Cullen,te urasc pentru ca te doresc atat.Te urasc pentru ca tin la tine,te urasc pentru ca te iubesc,te urasc pentru zambetul ala pe care doar tu esti capabil sa il creezi si pe care il faci sa-mi topeasca inima.- mi-am zis mie insumi intr-o soapta aproape de neperceput.
De ce sa ma insel?
-Te iubesc Cullen- am soptit din nou,il iubeam cu tot sufletul meu.In momentele alea imi doream ca Edward sa fie ceea ce s-a prefacut sa fie mereu.Edward AL MEU.
Incepuse sa se intunece si m-am gandit ca ar fi mai bine sa ies la vanatoare,eram plictisita si imi era sete.
La sfarsitul noptii bausem doua pume,nu a fost foarte dificil sa gasesc pume aici si din intamplare am intalnit un puma cu iubita lui,presupun..
-Oh!Toata lumea avea un motiv de existenta,mai putin eu...
O,bine,eu il aveam....dar eu eram doar jucaria lui...,nimic mai mult.
Edward Cullen era motivul meu de existenta,te iubesc Edward.
Inca cu tot raul care mi-l facuse,nu puteam sa incetez sa il iubesc,nu puteam sa incetez sa ma gandesc ca poate el este ca Edward pe care eu l-am cunoscut.....si in timp ce facea stupidul pariu...poate...poate...s-a indragostit de mine....,ca eu de el.

cand totul se intoarce impotriva ta

7.Ceea ce s-a intamplat.
Bella
-Tu de aici nu pleci pana nu ne povestesti ceea ce s-a intamplat- mi-a soptit o voce nu foarte familiara dar cunoscuta.....
Nu era Jake,cu atat mai putin Leah...m-am intors pana cand am ajuns fata in fata cu....
Sam! Era Sam,Sam Uley, alfa haitei Quileute. CE dracu facea el aici? Unde era Jacob? Si Leah?
-Unde dracu sunt Jacob si cu Leah? Si ce faci tu aici? - i-am zis in timp ce scapam din stransoarea lui.
-Au plecat- a zis aratandu-mi fereastra.Wow ce rapizi si silentiosi erau....
-Si tu ce faci aici?
-Eu eram in camera lui Jacob,asteptandu-te i-am zis lui Jacob cu voce de alfa sa plece si sa se indeparteze de tine,sigur ca toate aste le-am planuit inainte sa vii tu.-Oh, si ce vrei? - am zis ascunzandu-mi sentimentele sub o masca de raceala.
-Uite Bella,vrem ca tu sa pleci,Jacob chiar daca este imprimat pe Leah sufera pentru tine,pentru ca pentru el te iubeste si sincer...nu ar da totul si nu plus nu doar din cauza asta, tu nu meriti sprijinul lui moral,l-ai distrus si ai plecat cu suge-sange la cea mai mica schimbare si in plus l-ai facut sa sufere putin spunandu-i ca si tu il iubeai.-Ma surprins ca i-a zis suge-sange,Sam era,intr-un fel de a spune educat cu Culleni....dar toate astea pentru ca Jacob suferea pentru mine?O mica parte din mine s-a bucurat pentru asta...dar cealalta parte m-a blestemat pentru ca faceam viata imposibila a tuturor care ma inconjoara....cu adevarat cuvintele lui Sam m-au emotionat...
-De acord - am zis incercand sa imi mentin linia emotiilor.
-M-am intors si am plecat cat am putut de repede la linia pactului ca sa pot sa ma duc sa ma pierd ca la captul pamantului.
-De ce mi se intampla asta mie? Oare sunt posteriorul lumii? Nu, mai mult, al universului? Sunt dosul universului adevarat? Mai intai ma paraseste Edward si acum asta...nici macar nu pot sa ma gandesc ce durere produce aceasta amintire. Si pentru asta vreau eu o memorie infinita? Pai, mai bine sa ai memorie de peste, ca amintirea iti vine, ramane 15 secunde si pleaca...-Ma gandeam eu,concentrata in gandurile mele mai mult fata de ce aveam in fata mea.
Si m-am oprit in loc,nu putea sa fie el..
Cullen.
Rahat!Rahat! - am gandit eu.
-Acum de ce dracu mai vroia? Sa rada de durerea mea?
Cine stie....acum de la el puteam sa ma astept la orice...
M-am apropiat incet de persoana lui...cu frica...cu suparare... cu frustrare....cu ura....cu toate dar din nefericire.....si cu iubire....m-am apropiat de el ca o proasta indragostita care se apropia de iubitul ei.
-Ce dracu vrei? - De fiecare data imi era mai greu sa imi mentin masca de raceala absoluta,erau multe lucruri.Singurul lucru de care aveam chef era sa ajung intr-un loc in care pot sa ma descarc aruncand copaci sau vanand.
-Bella eu....s-a balbait.- Bella vroiam sa iti spun ca regret mult ceea ce s-a intamplat - Dumnezeule putea sa fie o persoana mai mincinoasa?
-Da sigur,si porcii zboara nu Cullen? -de data asta mi-a fost mai greu sa imi controlez vocea pentru ca eram mai suparata pentru ce mi-a zis , cum indraznea sa imi spuna ca regreta??
-Serios Bella,stiu ca am mintit in multi ani si nu astept sa ma ierti,pur si simplu vreau sa nu ma urasti si atata timp cat nu ai un cuib si un loc in care sa te refugiezi poti sa vii cu mine la mine acasa,cu familia mea.Un singur lucru vreau sa stii,personalitatile noastre sunt foarte similare cu felul in care ne-am comportat cu tine Bella,Esme este foarte dulce,Carlisle foarte atent si amabil,Emmett un glumet iremediabil,Rosalie....bine ea nu e atat de rece asa cum iti demonstra tie...,Jasper...este cam la fel dar putin mai apropiat si Alice este hiperactiva si dependenta de cumparaturi ,ea este exact la fel.
-Da sigur, Edward chiar vrei sa te cred?
-Nu, pur si simplu vreau sa vii si cand o sa poti sa pleci,pentru ca o sa iti gasesti unn cuib sau pentru ca o sa gasesti un loc in care sa traiesti, sa pleci,nici macar nu iti cer sa imi vorbesti,nici macar sa ne vorbesti,cu niciunul,daca vrei cu Rosalie care a fost cea care s-a opus cel mai mult jocului....
Ok, stiu ca ce urma sa fac era o greseala totala dar nu am facut multe greseli in viata mea? Ce mai conteaza inca una?
-Ok, o sa merg,nu o sa iti vorbesc nici tie nici nimanui,nu o sa am relatii cu niciunul dintre voi,o sa vanez singura si toate astea, ai inteles? - I-am zis fara sa ma gandesc foarte bine,lasandu-ma dusa de iubirea ascunsa pe care am gasit-o fata de el in minutele astea...
-Vrei sa te duc? - Mi-a zis in timp ce facea gesturi ca sa ma urc in spatele lui.
-Sunt la fel sau mai rapida ca tine,si nu am nevoie de sofer,stiu sa fug.- I-am raspuns nici macar privindu-l.
-Mmm...Ok, iti ziceam pentru ca nu stii sa ajungi acasa la mine de aici. Sau ma insel? -Mi-a zis maleficamente.
Rahat, ma prinsese,cum iesisem atat de repede din casa lui nici macar nu m-am uitat...
-Ce se intampla? Nu poti pur si simplu iao la dreapta,la stanga sau continua inainte? Asa cum face toata lumea.
-Ah, sigur - s-a limitat sa imi raspunda.De pe fata lui a disparut toata simularea de diversiune.
Dupa cateva zile am ajuns la,acum la casa mea.
Dumnezeule nu puteam sa cred ca imi vedeau ochii.
6.Descoperiri partea a doua
Edward.
Au trecut cateva saptamani de cand Isabella a plecat,era ciudat dar m-am simtit bine cu ea...in ultimul timp ma gandeam la ea mai mult decat trebuia si...ea chiar era draguta,foarte ca sa fim exacti,si ma atasasem de ea...in fine,bine cel putin ca aveam masina noua....dar nu conta...ciudat.
Am iesit ca sa ma deconectez putin.Dar la ce nu ma asteptam era ca toti sa aiba o discutie familiara si pe mine nu ma chemasera,imi propusesem sa ii cert spunandu-le ca si eu fac parte din familie si ca nu m-au chemat atunci cand am auzit:
-Stiu Emmett,am crezut ca ea o sa fie specialla....-A zis Esme.Ea? .cine? De cine vorbeau?
-Blestemat reprimat - a zis Emmett referindu-se la mine ,desigur.
-Emmett,o sa te auda,si ar fi pacat ca sa afle acum ca am reusit sa perfectionam controlul nostru despre a nu ne gandi la asta in fata lui- a soptit Alice.Ce dracu se gandeau? Cine era ea?/
-Scuza-ma ,nu este vina mea ca avem ca frate un prost reprimar- aproape a tipat Emmett.
-Emmett...-L-a certat Carlisle.
-Imi pare rau Carlisle,doar ca si eu ma gandeam ca Bella o sa fie definitiva,am inceput sa obosesc sa il provoc la jocuri stupide ca astea...
-Stiu,stai linistit.-Si atunci totul s-a potrivit.
In toti acesti ani Emmett nu se juca cu mine cu pariurile pentru ca se plictisea,era pentru ca eu sa imi gasesc iubirea..
Toti stiau asta mai putin eu....Atunci ei se gandeau ca Isabella a reusit sa atinga pietroasa mea inima?
Pai de ce sa ma mint pe mine? Da, la dracu ,sigur ca mi-a ajuns la inima .Cum sa nu? Ea era frumoasa,inteligenta si amuzanta...le avea pe toate... si eu am aruncat totul pe fereastra,era de neiertat.
Am plecat de acolo ca sa ma gandesc..aveam nevoie,si cum nu am ajuns la pajiste,pajistea noastra....
Ma asteptam ca nimeni sa nu fi observat ca eu i-am auzit.
Si ce ar fi trebuit sa fac acum? Sa plec in cautarea ei?Nu, cel mai sigur este ca ea sa fie foarte departe...dar puteam sa incerc?Dar ce dracu o sa ii zic? Buna Bella vroiam doar sa iti zic ca am descoperit ca esti dragostea existentei mele si asta nu mai este un pariu .Suna patetic,in plus sunt sigur ca nu o sa ma ierte..dar cu fiecare secunda care trecea eram din ce in ce mai sigur,ca eu,Edward Anthony Masen Cullen eram indragostit de Isabella Marie Swan- un suspin sonor mi-a iesit printre buze si sunt sigur ca daca ar fi fost posibil as fi rosit...la fel cum facea Bella...Bella,Bella mea...ar fi capabila sa ma ierte? Nu ,cu siguranta nu,dar trebuia sa incerc....poate,si poate ea s-a intors la Jacob Black..cainele ala...Nici macar cand era un pariu nu imi placea de el....,dar un lucru a ramas spus,pactul cu QUILEUTES era totalmente adevarat,asta si tot cu privire la ei ,Jacob si haita lui nu aveau nici o legatura cu gluma lui Emmett.
De unde sa incep sa o caut? As prefera sa elimin cat mai repede ideea ca ea ar fi cu varcolacul ei,asa ca am hotarat sa incep cu La Push...Asta ar fi dificil,chiar daca doar mirosul ei imi era de ajuns nu? Da cred ca da.
Doua zile mai tarziu eram deja aproape de linia care separa teritoriile....Am fugit cat de repede am putut de la locul unde locuia familia mea in momentele alea Loro(Columbia),cel mai ploios loc de pe planeta.Dar am intarziat putin,nervii ,presupun..
In cinci minute am fost acolo,incercand sa recunosc mireasma Isabellei...mmm....nimic proaspat....chiar daca intre multitudinea de mirosuri care filtrau prin nasul meu am putut sa il recunosc pe al sau.Nu era nici o indoiala,aproape a disparut dar era al ei si acum nu mai mult de o saptamana ea a trecut pe acolo.
La naiba! Si ce ar trebui sa fac? Nu puteam sa trec linia tratatului,nu acum,in alt moment mi-ar fi fost indiferent,dar acum eram singur si daca m-ar vedea vreo potaie puricoasa ar avea tot dreptul ca sa ma desmembreze chiar aici.Nu ca mi-ar fi frica de ei,nici altceva dar eu eram singur ...si ei erau mai multi de 10....
Mmmm....la asta nu m-am gandit inainte cu graba..uff... chiar daca...Ce avea Bella de facut aici? nimic,sau da? Nu cred ca s-a dus dupa Jacob, Bella nu era asa,chiar daca intr-un fel eu am obligat-o sa se vada obligata sa se duca sa caute ajutor in mainile unei potai puricoase.
Am presupus ca nu o sa intarzie mult in a se intoarce,atunci am auzit ceva apropiindu-se cu o viteza ametitoare,nimic normal la un om si foarte obijnuit pentru o vampiroaica.Nu a durat pana am intrevazut-o,foarte frumoasa dar avea expresia de cea mai mare durere din lume...chiar mai mare decat o avea cand am lasat-o.Asta m-a ingrijorat si atunci i-am citit mintea..
-De ce mi se intampla asta mie? Oare sunt posteriorul lumii? Nu,mai mult ,al universului? Sunt dosul universului adevarat?Mai intai la paraseste Edward si acum asta...nici macar nu pot sa ma gandesc ce durere produce aceasta amintire.Si pentru asta vreau eu o memorie infinita?Pai,mai bine sa ai memorie de peste,ca amintirea iti vine,ramane 15 secunde si pleaca....
OH!!!Dumnezeule Ce i se intamplase acum? In momentul ala cred ca m-a vazut pentru ca s-a oprit in loc si m-a privit ca si cum ar fi vazut o autentica fantoma....un monstru,originea cosmarurilor ei(nu la propriu,sigur).Adevarat ca eu nu ma asteptam ca ea sa ma primeasca cu bratele deschise,cu atat mai putin,dar cu atat mai putin ma asteptam la asta.....

cand totul se intoarce impotriva ta

5.Descoperiri
Bella
Ok, nu puteam ca imprimarea lui Jacob sa ma afecteze atat,eu mereu l-am iubit pe Edward....dar in gandirile mele sentimentul nu era reciproc si exprimandul rece... ceea ce eu vroiam de la Jake nu era chiar sa ma lase sa petrec noaptea in casa lui,eram un vampir nu aveam de ce sa imi petrec noaptea in nici o parte...ceea ce eu vroiam era de la Jake era dragostea lui...
Zis in felul asta era foarte crud sar...nu puteam evita sa nu ma gandesc,toata lumea(incluzand vampirii) au nevoie sa iubeasca si sa fie iubiti...si mie imi lipsea ultimul lucru....
Gandindu-ma si gandindu-ma nu mi-am dat seama ca se lumina afara si eu aveam o sete periculoasa...era vremea de vanatoare.
Sa urmez regimul vegetarian imi aducea prea mult aminte de Culleni..dar nu o sa ma alimentez cu persoane,imi era mila de ei.
Odata ce am ajuns in padure am devorat un urs negru,nu era atat de bun ca puma dar mai bun ca un elan,in final l-am gasit langa un lac cristalin,am simtit cum caldura sangelui imi curgea pe gat potolindu-mi arsura.Cand am terminat am aruncat"carcasa" ursului in lac,in care aratam foarte frumoasa.
Am descoperit ca Edward nu a mintit in privinta asta,m-am admirat mult timp,mai mult ca de obicei,am descoperit ca eram mult mai mult decat draguta,eram frumoasa,inclusiv mai frumoasa ca Rosalie si mult mai mult ca Alice...mmm eu eram...sexy.Nu ma miram ca toti baietii din liceu s-au uitat la mine.Mike Newton,Eric Yorkie,Tyles Croweley,....Eu eram foarte frumoasa,chiar si Jacob Black s-a indragostit de mine.Pacat ca s-a imprimat pe Leah,eu puteam sa ii dau mult mai multe decat ea,asta sigur...\
Nu mi-am dat seama cat de tarziu se facuse,era dupa-amiaza. Oare cat timp eram prostita privind reflexia mea? Mult mai mult timp de cat ar fi trebuit sigur..
In final..trebuia sa ma pregatesc sa ii povestesc tot lui Jacob asa cum ne intelesesem...chiar daca cu putin noroc(lucru pe care in ultima vreme nu il aveam) O sa fie atat de ocupat cu Leah ca nu o sa isi aduca aminte...
Nu stiu ce m-ar frusta mai mult ,daca el ar fi atat de rapit de iubita lui ca ar uita ca mie mi se intampla ceva sau ca o sa isi aduca aminte si ar trebui sa i-o povestesc...
Clar ca trauma cu Edward se infipse in mine si eram putin paranoica...
Pe drumul spre casa lui Jake nu s-a intamplat nimic special,cand am ajuns l-am gasit sarutand-o pe iubita lui si nu doar un simplu sarut,nu un sarut foarte pasional,poate prea as zice eu...
In clipa aia am vazut cu claritate ce inseamna sa iubesti si sa fii iubit, saruturile lor,atingerile lor,privirile lor....desprindeau toata iubirea pe care o simteau....o iubire naturala...atat de naturala ca si respiratul...
Nimic in comparatie de cum Edward ma privea pe mine...acum imi dadeam seama...eu mereu ma gandeam ca ma iubea dupa modul in care ma privea,pentru tonul vocii pe care il folosea cu mine...pentru felul in care se purta cu mine...pentru toate astea si pentru multe altele,dar acum ca am vazut iubirea care era in sarutul pe care il aveau Jacob si Leah in fata mea....toata increderea mea in iubire pe care m-am gandit ca Edward mio daruia sa evaporat.
In final si-au dat seama ca aveau public si s-au despartit,cu respiratia putin agitata....
Eram dispusa sa imi iau la revedere repede ca sa nu inceapa sa ma asalteze cu intrebari despre care eu i-am promis sa ii povestesc azi.
-Imi pare rau ca v-am intrerupt Jacob - i-am zis din inima,cu adevarat nu vroiam sa ii intrerup.
-Nu e nimic - a zis intrerupt.
-Stai linistita Bella nu se intampla nimic - mi-a zis Leah,lucru care ma surprins mult...
-Jacob multumesc pentru ospitalitatea ta dar eu trebuie sa plec: m-am apropiat sa ii dau un sarut fugitiv pe obraz si altul lui Leah,fara sa le dau timp sa raspunda la nici unul dintre ei,dar cand ieseam pe usa un brat enorm m-a prins de cot si a zis:
-Tu de aici nu pleci pana nu ne povestesti ce s-a intamplat- mi-a soptit o voce nu foarte familiara dar cunoscuta...
Nu era Jake,nici Leah....m-am intors pana am dat ochii cu....

cand totul se intoarce impotriva ta

4.remuscari
Edward
M-a durut privirea aia...dar curand mi-am revenit,in sfarsit a plecat,dupa atata timp suportand-o,in sfarsit,m-am simtit putin ciudat,am presupus ca stand o jumatate de secol cu o persoana care pleaca brusc...oricum nu conteaza,am lasat sentimentul sa treaca.Acum trebuie sa ma duc la Emmett care imi datora un Ferrari 599 F1 Fiorano rosu pentru pariu.
M-am indreptat spre casa,acolo ma astepta toata familia mea cu gest absent...
Am urcat in camera lui Emmett,el trebuia sa fie acolo blestemandu-ma pe mine si norocul meu pentru ca am castigat stupidul pariu,de acum de mai mult de 50 de ani...
-Rememorare-
" -Hei! Edward ai chef de un pariu?- mi-a zis Emmett foarte entuziasmat,semana cu Alice cand vroia ceva...
-Sigur frate, de ce este vorba de data asta? i-am zis nu foarte convins.
-Vezi tu ....asa cum tu ai mereu fata asta de acru,iti propun sa te indragostesti de..nu stiu...Ce zici de Isabella Swan? In ultimul timp este subiectul de barfa al pranzurilor.Da, Isabella o sa fie. De acord?
Mmmm....sa o indragostesc pe Isabella Swan? Fata sefului de politie? Ei bine..nu stiu..in fine Ce mai conteaza? Nu este nici prima data cand pariem sa indragostim pe cineva...
De acord,un moment. Emmett am refuzat eu vreodata genul asta de pariuri?
Nu
Atunci de ce ma tot intrebi mereu? - I-am zis eu amuzant,adevarul este ca toti se distrau cand faceam tipul asta de glume.
-Pai ,ai dreptate- a ras.
-Cand incepem? - i-am zis foarte entuziasmat.
-Cand Isabella o sa ajunga la liceu.
-Ok ,apropo pe ce o sa pariem? - vroiam sa stiu doar daca pariem pe ceva cu adevarat valoros.
-Mmmm..Ce zici de un Ferrari 599 F1 rosu? m-am incruntat , asta este de vanzare?
-Emmett asta se vinde??
-Nu, dar Alice mi-a zis ieri ca a avut o viziune si ca in cativa ani o sa iasa la vanzare,se pare ca este o masina sport foarte buna.
-Mmm... sport? Ok , mi se pare minunat , apropo Care sunt conditiile pariului?
-Pai, regula numaru 1: trebuie sa o indragostesti pana peste cap; regula numaru 2: trebuie sa stie ca noi suntem vampiri ,regula numaru 3: trebuie sa rezisti 50 de ani si trebuie sa va casatoriti, aaa si trebuie sa o transformi ca sa se simta obligata sa pastreze secretul.
-Ok ,imi convine pregateste-te sa imi cumperi o masina Emmett!
-Asta ramane de vazut fratioare..
-Ei bine ,haide sa mergem sa anuntam familia nu? - i-am zis, ceilalt o sa fie incantati.
-Da, sa mergem.
-Sfarsitul Rememorari-
L-am gasit trantit la el in pat,ascultand muzica rock,din aia la care ramai fara timpane,foarte deranjanta pentru gusturile mele.
-Emmett iti amintesc ca imi datorezi o masina,am castigat pariul: am ras in interiorul meu,acum sigur cauta multe scuze ca sa nu o cumpere.
Sigur frate,chiar maine o ai aici,deja am comandat-o - mi-a zis cu un aer de tristete..
Saraca Bella..imi este dor de ea,era foarte amuzanta,ar fi fost bine ca tot ce s-a intamplat sa nu fi fost un pariu- se gandea Emmett foarte nostalgic.
-Ce? Nu imi spune ca te-ai atasat de ea- nu se putea, am facut-o cu mai multe de 150 de adolescente,nu putea sa se ataseze doar de asta.
-Da frate cred ca m-am atasat ,si cred ca si tu.
-Eu? Emmett eu nu m-am atasat de nimeni - i-am zis foarte deranjat, eu nu confundam munca(daca asta se putea numi asa) cu personalul.
-Ok ,Edward,poti sa ma minti,dar pentru odata in viata, fii sincer cu tine insuti. -Cuvintele lui m-au lasat in stare de shock De ce dracu imi facea asta?
-Emmett daca tu te-ai atasat ,nu incerca sa ma faci si pe mine sa cred ca si eu am facut-o ok?? - ma supara.
-Ok ,poti sa gandesti ceea ce vrei dar ia in considerare ceea ce ti-am zis.
-La dracu, Emmett mereu atat de...atat de ...de Emmett,nu era alt mod de a ii descrie comportamentul.
-M-am intors si m-am dus pana in salon,acolo era Alice cu Jasper,amandoi uitandu-se la televizor fara sa il vada.
Mmm cred ca m-am atasat prea mult de Bella..-gandea Alice.
Stiam ca nu este un pariu bun,Alice nu face altceva decat sa transmita suferinta...Chiar mi-a placut aceea Bella,cred ca o sa imi fie dor de ea - gandea Jasper.
In momentul ala au venit Esme si Carlisle din ultimul birou.
-Saracuta parea foarte indurerara.. o sa imi fie dor de ea... Isi zicea Esme in sinea ei.
Niciodata nu a trebuit sa ii las pe Edward si pe Emmett sa faca acel pariu,saraca Bella..cu celelalte era diferit,era amuzant,dar cu Bella nu,cu Bella m-am simtit bine si chiar am iubit-o ca si pe fata mea- gandea Carlisle.
Oh! Genial acum o sa aiba remuscar timp de un secol...

cand totul se intoarce impotriva ta

3.Surpriza
Bella
Mi-aam intors capul si i-am oferit ultima mea privire,incarcata de durere,dar impotriva oricarui lucru care mi l-a facut eram incapabila sa il urasc,sa nu il iubesc,poate....dar sa il urasc nu,eram incapabila...
Asa ca m-am intors si am plecat de acolo,am plecat din casa care a fost caminul meu in tot acest timp,m-am indepartat suficient ca pentru a putea sa izbucnesc intr-un hohot de plans fara sa ma auda,eram in padure singura,asa ca m-am asezat la umbra unui copac,mi-am imbratisat picioarele si am inceput sa plang fara lacrimi...
..............................
Deja dupa doua luni de cand m-a parasit pentru a doua oara...chiar daca de data asta a fost diferit....de data asta a fost pentru totdeauna....
-Ce ar fi trebuit eu sa fac? Sa formez un cuib?
-Sa ma duc la Volturi ca sa ma omoare? Sa incerc sa ma indragostesc din nou? ...Nu ,clar ca nu ..., nu o sa formez un cuib,nu o sa ii fac pe plac lui Edward ca sa stie ca muream pentru el,nu o sa ma indragostesc din nou....inima mea rupta nu o sa mai iubeasca pe nimeni altcineva...,poate..., si poate o sa ma duc sa il vad pe Jacob,ultima data el m-a ajutat mult sa ma recuperez din starea mea de zombi.
M-am intors in Forks,nu eram foarte departe pentru ca inainte fara sa vreau m-am oprit la poiana,poiana noastra...
Cu noroc Jacob era inca in viata daca nu si-a lasat metamorfoza,am ajuns la linia pactului Oare o fi corect sa o trec? Adevarul este ca,pactul era al Cullenilor,nu al meu..chiar daca m-a mintit Edward si in privita asta?,am trecut-o ,total,cel mai urat lucru care mi s-ar fi putut intampla era ca vreun alt varcolac sa ma gaseasca si sa ma omoare...nu foarte grav in starea mea.In putine minute eram in fata casei al vechiului cel mai bun prieten al meu...ce amintiri mi-a adus...
-Toc,toc- am batut- este cineva?
-Intra,este deschis- S-a auzit vocea lui Leah??? Ce dracu faceaa Leah in casa lui Jacob dandu-mi voie sa intru? am intrat si am vazut-o pe Leah gatind,nu stiu ce in bucatarie,cand m-a vazut a ramas cu gura deschisa...
-Draga mea,cine este?- a intrebat o voce familiara,nu,nu putea sa fie Jacob ,spunandui lui Leah "draga mea"???
-Jacob,dragul meu,cred ca ar trebui sa vii sa o vezi pe "vizitatoarea" noastra- a scuipat cuvintele- Dupa care a ajuns Jacob si cand m-a vazut ,chiar ca nu ma asteptam la reactia lui, s-a oprit brusc si mi-a zis?
-Cine esti?- a zis privindu-ma rece-Am ramas fara cuvinte...Si eu ce trebuia sa le spun eu acuma? si de ce dracu el si Leah vorbeau cu "draga mea" si cu "dragostea mea"?
-Ah..eh..asta..eu-am ezitat.
Inca astept,Cullen - a zis Jacob in timp ce o lua pe Leah de talie- ma ineca in propria mea agonie,Jacob,Jacob al meu niciodata nu s-a purtat asa cu mine...el era Jacob,soarele meu,usa mea sigura...Eu veneam sa ii cer ajutor moral,sa ma refugiez in bratele lui,dar era cllar ca cu Leah,noua lui iubita am presupus,nu o sa pot asa ca am inventat o scuza:
-Mmmm Veneam sa vad daca puteam sa petrec noaptea aici..am zis aproape intr-o soapta...
-De ce? -Jacob ma privea cu fata de asasin..imi era frica.
-Nu conteaza Jacob,o sa plec daca nu pot sa imi petrec noaptea aici...-Nu aveam niciun chef sa ii povestesc ce se intamplase.
-Nu,poti sa ramai ,dar maine o sa imi povestesti de ce.-Nu era o intrebare,era o afirmatie- am afirmat si le-am zambit,chipurile lor s-au imblanzit putin,cred ca au inteles ca in momentele acelea viata mea nu era tocmai roz.
-Leah a fost tacuta pana tarziu..pana cand s-au dus sa doarma...,am observat ca Leah si Jacob se duceau sa doarma in aceiasi camera...,da, cu siguranta erau iubiti,am suspinat puternic,nu a auzit nimeni...
A trecut putin timp si am auzit ca vorbeau si se pare ca despre mine...stiam ca faceam rau,dar tentatia e mare..
-Jacob, de ce nu i-ai zis nimic despre pact? Noi suntem doi si ea este singura,nu ar fi durat mult... nu crezi? mi s-au incordat muschii cand am auzit asta.
Nu, o cunosc suficient ca sa stiu ca ceva rau,foarte rau s-a intamplat...si in plus ea nu este o Cullen ,Cullen vreau sa zic...si ea este o Swan.
Atunci inima mea si-a luat zborul,nu la propriu,sigur,Jacob inca ma apara,ma simteam bucuroasa pentru asta....
Ok,schimband subiectul Cand ai de gand sa ii spui despre imprimarea ra? CE?? Cum era Jacob???? Ok, stiam ca Jacob iesea cu Leah,lucru care mi s-a parut ciudat dar nu ma asteptam ca ar fi Jacob cel care s-ar fi imprimat pe Leah...,O mica parte din mine s-a bucurat pentru Leah,dupa aia ceea ce s-a intamplat cu Sam...o merita,dar...Jacob si Leah???
-Poate m-a surprins atat pentru ca in adancul meu asteptam ca Jake sa reuneasca toate bucatile inimi mele ca pe urma sa poata sa o vindece . Eram o egoista.!